Igor Munteanu, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), cofondator al Blocului „Împreună”, în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, a vorbit despre Pactul pentru Europa, reacțiile din spațiul public referitor la acest document, despre alegerile prezidențiale și activitățile curente ale Blocului.

TRIBUNA: Domnule Munteanu, la 26 mai, a fost semnat Pactul pentru Europa de 13 partide. Unii spun că e un eveniment istoric, alții spun că e un eveniment politic fără mare impact… Dumneavoastră, în calitate de lider al CUB – formațiune componentă a Blocului „Împreună”, care a lansat acest pact – cum catalogați acest eveniment, care este valoarea lui? Blocul și-a atins scopul? 

I.M.: Ca autor al acestui Pact pentru Europa consider că semnarea lui este un lucru deosebit de valoros sub aspect politic și etic. Politic pentru că acesta creează un angajament din partea a 13 partide politice, care-și asumă să sprijine procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ca ”singura strategie națională, care poate genera dezvoltare, bunăstare, securitate și pace tuturor cetățenilor” (c.n) și că, semnatarii recunosc, inclusiv prin semnătura partidului aflat la guvernare că ”procesul de integrare europeană nu poate fi monopolul niciunui partid sau grup, iar crearea unității naționale … necesită eforturi conjugate a întregii societăți, însemnând dialog continuu dintre opoziție și putere, bazat pe respect reciproc, incluziune, transparență și responsabilitate”. Am dorit pentru ceremonia de lansare un spațiu cât mai simbolic, mai sobru și mai consacrat. Fiți de acord că Muzeul Național de Istorie a fost locul ideal în care putea avea loc, iar valoarea semnării acestui Pact depășește cu mult ambițiile sau rătăcirile unor partide, absente de la ceremonie.

T.: Unele voci din politică și lideri de opinie afirmă că faptul că Pactul a fost semnat doar de 13 partide din 63 înregistrate la moment în Republica Moldova ne arată că nu putem vorbi de unitatea clasei politice pentru dezideratul integrării europene. Cum comentați dvs. acest lucru? Credeți în unitatea clasei politice moldovenești? 

I.M.: Am observat și eu niște voci răgușite, care-au dorit să ”desființeze” pactul. Pe la noi, la Ungheni, se spune că te poți lega și de un copac dacă vrei. În realitate, aceste argumente sunt puerile și reflectă imaturitatea vicioasă a unor lideri școliți pe tiktok, mai puțin de exercițiul guvernării. Dacă cei care au criticat atât de aprig un Pact pe care nu au dorit să-l semneze pot spune cu suficientă onestitate de ce nu au propus ei ceva mai bun, atunci cred că toată lumea înțelege cât sunt de goi ”prințișorii”. Mai ales că un Pact este o declarație politică, nu poate avea încărcătură juridică, și nu poate decât confirma direcția strategică spre care ne dorim să mergem, coabitând chiar dacă avem diferențe semnificative la nivel de doctrine, discurs ori chiar și de auditoriu electoral.

T.: Ați menționat că Pactul rămâne deschis… pentru cine? Există partide, entități, personalități care nu ar fi acceptate să semneze Pactul, dacă și-ar exprima intenția? 

I.M.: Pactul pentru Europa este închis pentru partidele care fac parte din cohorta grupului infracțional SHOR, dar și grupul socialist-retrograd, care-și primește instrucțiunile direct de la Edinaia Rossia, partidul războiului din Rusia. Semnarea Pactului este un proces deschis și altor partide, care nu se înscriu în 1 categorie, după cum eu cred o valoare adăugată îl va aduce semnarea Pactului de către lideri ai mediului cultural, personalități academice, notorietăți artistice, lideri ai organizațiilor voluntare non-profit, precum și lideri ai mediului de afaceri, cei care pot și doresc să contribuie la procesul de aderare. Este, dacă vreți, o mișcare pentru creșterea numărului de aliați ai Moldovei capabile să se transforme într-un stat european, guvernat de lege și prosper. Aici, aș vrea să accentuez faptul că, primo, singura garanție reală de aderare la Uniunea Europeană este buna guvernare, și secundo, Moldova de azi trebuie să parcurgă un proces complex de adaptări la normele și standardele UE, trebuie nu doar să transpună acquis-ul comunitar, dr și să internalizeze normele și legile UE în modul în care funcționează statul și societatea din Republica Moldova. Cum își poate imagina cineva atingerea acestui obiectiv fără crearea de coeziune internă pe tema procesului de aderare la Uniunea Europeană, ori poate, vorba celebrului fabulist de la Donici, ”sunt acri strugurii, vulpițo”, și de asta am avut și niște efuziuni lirice pe tema unor frustrări adolescentine.

T.: Care sunt prevederile principale ale Pactului? Partidele-semnatare au anumite obligații? 

I.M.: Pactul pentru Europa este format din 2 componente – manifestul ei și angajamentul propriu-zis. Dacă prima parte constată condițiile care susțin necesitatea exprimării unității naționale pe subiectul integrării europene, ca test de maturitate politică și civică, condițiile obligatorii pe care puterea și opoziția trebuie să le respecte (pluralism democratic, separația puterilor în stat, independența presei, libertatea de expresie, conștiința religioasă, toleranța și organizarea de alegeri libere și corecte, perenitatea drepturilor omului și minorităților naționale, dezvoltarea durabilă și echilibrată a statului, etc), atunci a 2 parte se referă la angajamentul politic al semnatatilor ”de a contribui plenar la obiectivul integrării RM în Uniunea Europeană”, de a ”promova principiile statului de drept, coeziunii sociale și solidarității naționale în jurul obiectivului strategic de integrare europeană, punând interesul public deasupra intereselor personale, de grup și de partid” și, în nu în ultimul rând, semnatarii au condamnat războiul de agresiune și ocuparea cu forța a teritoriilor unor state suverane și independente, manifestându-și atașamentul profund principiilor dreptului internațional și convențiilor care apără suveranitatea, independența și integritatea statelor semnatare ale Cartei ONU, principii recunoscute de RM și tratatele fundamentale ale Uniunii Europene”. Este un document solid, închegarea căruia nu a fost o sarcină ușoară, în virtutea diferențelor evidente care există printre semnatarii Pactului. Mă bucur că s-a reușit, chiar dacă trebuie să fim cu toții de acord – nu există formule ideale ori fără prihană.

T.: Pactul pentru Europa are valoare juridică? 

I.M.: Are valoare politică și impune, ca urmare a faptului că partidele nu sunt niște grupuri ad hoc, o valoare juridică prin responsabilitățile asumate în mod oficial de către partide înregistrate oficial. Astfel, nu cred că cineva care a semnat azi Pactul pentru Europa ar putea denigra cursul strategic de aderare la Uniunea Europeană pe motive de oportunitate politică pentru că ar lovi, ca un bumerang, în reputația lui. Are și o încărcătură etică pentru că, după cum se știe, „pacta sunt servanda”, adică înțelegerile au putere legală.

T.: Ce urmează după semnarea documentului? Vor fi acțiuni comune sau e vorba doar de mesajul comun transmis prin această acțiune? 

I.M.: Ceremonia de semnare a Pactului pentru Europa este doar un prim pas spre acțiuni coordonate pe viitor, în care fiecare dintre semnatari își va educa susținătorii în spiritul normelor invocate de Pact. La fel, Pactul este deschis și altor entități publice și private, iar extinderea numărului de semnatari ar putea deveni o mișcare foarte utilă de cristalizare a coeziunii interne, care lipsește azi pe agenda guvernării.

T.: Prin asumarea „angajamentului politic plenar de a contribui plenar la obiectivul integrării europene” – așa cum e menționat în Pact…, potrivit unor lideri de opinie, se subînțelege că partidele-semnatare vor face campanie pentru referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE… Va exista o poziție comună privind referendumul sau fiecare partid acționează cum dorește? 

I.M.: Referendumul din 20 octombrie, 2024, este un eveniment cu puternică miză electorală. Nici autorul și nici partidul care l-a susținut necondiționat nici măcar nu au contestat acest lucru. Noi, ca partid european, vom participa la referendum, dar nu aș vrea să omit a reitera faptul că toate partidele care au participat la consultările inițiate de autorul acestui referendum, cu excepția PAS, au cerut autorului ca organizarea referendumului să fie organizată după încheierea negocierilor de aderare, nu înaintea lor. Riscurile unor rezultate nefavorabile ale acestui plebiscit ar trebui să nu-i dea liniște în primul rând persoanei care a insistat pe acest referendum în anul 2024.

T.: Dar asupra alegerilor prezidențiale cum se vor răsfrânge prevederile acestui pact, având în vedere că, de obicei, în campanie este concurență între partide, poziții contradictorii etc.? 

I.M.: Pactul pune accentul pe respectarea statului de drept și a pluralismului democratic, dar nu creează nicio piedică competiției sănătoase în timpul alegerilor. Mi se pare evident că lupta politică trebuie să fie dictată de reguli și standarde democratice, iar dacă fiecare dintre semnatari și-a asumat principiile Pactului, aș fi mirat să aștept un altfel de comportament din partea lor. Mai degrabă m-aș așteaptă la surprize din partea celor care nu sunt eligibili semnării Pactului pentru Europa, fie pe motive de complicitate dovedită cu grupurile infracționale care-și doresc să răstoarne ordinea constituțională prin mijloace violente, fie din partea celor care sparg cerul cu degetul, adoptând tehnici de linșaj și guerilla pe tiktok, dar nefiind capabili să adune nici măcar un grup de oameni rezonabili pentru a contribui la procesul extrem de complicat de generare a unor alternative viabile pentru aderarea la UE.

T.: Apropo, de prezidențiale, ați scris zilele trecute că „foarte curând” candidatul Blocului „Împreună” va fi desemnat. La ce etapă sunteți: ați încheiat ședințele în teritoriu? Ce arată studiul sociologic pe care l-ați comandat? 

I.M.: Da. Suntem în mijlocul unui proces de consultări, care se va încheia curând cu desemnarea unui candidat comun, sperăm, cel mai bun. Aș dori să menționez că pe lângă datele cantitative ale unor sondaje, mai mult sau mai puțin plauzibile metodologic, candidatul trebuie să fie ”prezidențiabil, să fie acceptabil pe segmente electorale cât mai largi, să dețină notorietate pe domeniul său profesional, să comunice în limbi străine și să nu fie suspectat de vulnerabilități care l-ar împiedica să construiască o ofertă politică credibilă pe plan național.

T.: S-a „scurtat” lista de potențiali candidați în cadrul Blocului, după luni de discuții? Câți și cine sunt?

I.M.: Au fost anumite schimbări tocmai datorită faptului că în cadrul Blocului Împreună avem suficienți oameni pregătiți pentru a lua pe umerii săi responsabilitatea celor mai importante funcții elective din stat, dar cred că vă vom informa despre rezultatul deliberărilor pe care le avem în timpul cel mai apropiat.

T.: S-au făcut afirmații că Blocul „Împreună” s-ar putea extinde… Există discuții la subiect, mai ales că în ultima vreme ați contactat cu reprezentanții mai multor partide în contextul semnării Pactului? E posibil acest lucru până la prezidențiale? 

I.M.: Blocul Împreună este o construcție cu geometrie variabilă. Am adoptat un cod de reguli, care ne permite să fie adoptate deciziile în mod transparent și echilibrat, fiecare dintre partidele prezente în bloc au drepturi egale, ca și responsabilități asumate, respectiv dacă vor mai exista solicitări de aderare la Bloc în următoarele luni, eu personal le voi susține și încuraja. Evident, cu condiția ca fiecare nou-sosit să prezinte o valoare adăugată și să se integreze politic în siajul obiectivelor comune pe care dorim să le promovăm împreună, după cum este și numele Blocului. Miza noastră în alegerile prezidențiale este să punem temeliile unei alternative democratice.

T.: Care este miza Blocului în alegerile prezidențiale?

I.M.: Alegerile prezidențiale din acest an pot fi mai surprinzătoare decât arată sondajele la acest moment. Deși se încearcă polarizarea vădită a bazinului electoral, cetățenii trebuie să fie implicați în campanii extinse de comunicare constructivă și prodigioasă nu în discuții sterile și populiste. Miza Blocului Împreună este coagularea oamenilor, care înțeleg că procesul de integrare în Uniunea Europeană este mai mult decât titluri în presă și concerte în Piața Marii Adunări Naționale. Ne dorim consolidarea unei mase critice de cetățeni care înțeleg că aderarea la UE trebuie să aibă loc în condiții prielnice pentru Republica Moldova și avantajoase pentru cetățenii săi. Miza noastră este o campanie onestă și corectă în care să putem construi un dialog sincer cu oamenii din fiecare localitate.

Cristina Gurez 

URMĂREȘTE-NE ȘI PE TELEGRAM!