În cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, Ianuș Erhan, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a vorbit despre realizările, prioritățile și planurile instituției, dar și despre provocările cu care se confruntă, având în vedere pandemia de COVID-19.

TRIBUNA: Domnule Erhan, de aproximativ un an de zile sunteți în funcția de secretar general al MAI. Care ar fi cele mai importante realizări din această perioadă?

Ianuș Erhan: Realizările au fost ale întregii echipe, o echipă bună, consolidată și dedicată. În această perioada am reușit, să lansăm mai multe procese și activități noi în cadrul MAI, cum ar fi sistemul de control intern managerial cât și noul cadru de reglementare a procesului intern de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor publice, or MAI este responsabil de aproximativ 100 de documente de politici, care sunt de diferite niveluri, naționale, sectoriale, instituționale etc.

La fel, a fost inițiat procesul de elaborare și definitivare a unor noi documente de politici, care vin să consolideze, dar și să asigure continuitatea proceselor lansate în anii precedenți, și anume dezvoltarea Poliției, reformarea Carabinierilor etc.

Anul trecut am implementat cel mai ambițios Plan de acțiuni anual pe care l-a avut MAI, iar în pofida faptului că a fost un an dificil legat de acele restricții impuse de pandemie, a fost depus un efort consistent de a avea și cel mai înalt indicator de realizare al acestuia, fapt îndeplinit cu succes.

Concomitent, au fost promovate 56 de acte normative, cele mai importante fiind Strategia națională antidrog pentru anii 2020-2027 și Planul național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021, dar și Legea cu privire la Sistemul informațional automatizat de evidență a contravențiilor, a cauzelor contravenționale și a persoanelor care au săvârșit contravenții. Întru atingerea obiectivelor MAI, au fost aprobate 7 tratate internaționale și 2 documente internaționale, iar în proces de negociere se află încă 4 proiecte de tratate internaționale.

La fel, am lansat câteva proiecte noi, destul de complexe, în care MAI și-a asumat rolul de autoritate-lider, cum ar fi „Crearea Centrului de Justiție Familială în Moldova” sau „Infrastructura de comunicații – COMINF”, din care vom beneficia de un sistem integrat de comunicații transfrontalier, dar și alte 9 proiecte inițiate prin intermediul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020.

Nu în ultimul rând, spre finele anului trecut am reușit să promovăm acele modificări prin care angajații MAI vor beneficia, în premieră, de spor la salariu pentru participarea în proiecte de dezvoltare finanțate din surse externe, fiind elaborat și un Regulament intern privind activitatea de accesare și gestionare a asistenței externe în cadrul MAI.

T.: Care sunt, de fapt, responsabilitățile și obiectivele secretarului general, având în vedere că e o funcție relativ recent instituită și e cea care vine imediat după ministru?

I.E.: Responsabilitățile și obiectivele atribuite secretarului general sunt de ordin strategic, mai puțin cele operaționale și, de fapt sunt, în mare parte, aceleași în toate ministerele. Totuși, reieșind din specificul activității MAI, ca fiind cel mai mare minister, sunt anumite aspecte specifice. Respectiv, responsabilitățile de bază se concentrează pe elaborarea și implementarea politicilor, managementul și dezvoltarea instituțională, realizarea obiectivelor și direcțiilor strategice de activitate ale Ministerului, asigurarea procesului de elaborare și promovare a proiectelor de acte normative; managementul financiar, planificarea bugetară, controlului intern managerial și altele. Ce ține de obiective acestea sunt multiple, dar le-aș evidenția pe cele legate de asigurarea memoriei instituționale, continuitatea proceselor de dezvoltare organizațională și management al schimbării, asigurarea unui climat adecvat de activitate al corpului de funcționari publici, planificarea și organizarea proceselor administrative.

T.: Începutul mandatului Dvs. a coincis oarecum cu începutul pandemiei de COVID-19 în Republica Moldova. Cum v-a afectat acest fapt prioritățile și activitatea, ați renunțat la unele planuri sau din contra?

I.E.: Da, aveți dreptate, am fost numit în funcția dată, după promovarea concursului, pe data de 26 martie 2020, adică peste câteva zile după declararea stării de urgență în legătură cu situația epidemiologică. Din primele momente, în baza mecanismului stabilit pe intern au fost trasate acele măsuri și sarcini ce decurg din competența Ministerului, dar a fost necesară și o reconfigurare a proceselor, cât și realocare a resurselor existente.

Pe de altă parte, era prioritar să asigurăm continuitatea proceselor și activităților de bază, dar și implementarea cu succes a angajamentelor asumate. Nu pot spune că am renunțat la anumite planuri, dar ne-am străduit, în primul rând, să ne concentrăm pe realizarea măsurilor de prevenire și combatere a pandemiei. Totodată, responsabilitățile asumate prin Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, cât și Planul de activitate al Ministerului pentru anul 2020 au fost realizate fără întârzieri sau devieri. Desigur, anumite procese au fost regândite și s-a trecut în mare parte către mediul on-line (organizarea ședințelor, schimbul informațional, circulația documentelor etc.).

T.: În general, ce a făcut MAI pentru a putea răspunde la provocările pandemiei și care e situația în rândul angajaților în ceea ce ține de echipament, infectări, program de lucru etc.?

I.E.: Este evident că pandemia a exercitat o presiune fără precedent asupra autorităților statului, inclusiv pentru Ministerul Afacerilor Interne. De rând cu lucrătorii medicali, angajații MAI sunt primii care intră în contact cu cetățenii, fie că sunt la datorie la frontieră, la lichidarea incendiilor și salvarea vieții oamenilor sau aflându-se în mediul public, reacționând la diverse adresări și sesizări, cât și la intervențiile operative.

Astfel, în perioada vizată, a fost întreprins un spectru întreg de activități concentrate întru diminuarea fenomenului, cum ar fi: asigurarea funcționalității Centrului de dirijare în situații excepționale, crearea și gestionarea Hărții interactive de evidență a persoanelor aflate în regim de autoizolare, stabilirea unui mecanism pentru asigurarea schimbului operativ de informații între reprezentanții MAI și instituțiile medico-sanitare, restricționarea accesului în zona de frontieră a persoanelor, mijloacelor de transport, cât și desfășurarea activităților economice.

Acestea, dar și multe altele au fost îndeplinite cu un risc dublu din partea colegilor mei, care, pe lângă riscul profesional zi de zi, au fost și sunt expuși și celui legat de pericolul infectării. Din păcate, mulți dintre colegi s-au infectat și, cu mare regret, au fost și colegi care au decedat.

Din primele zile după declararea stării de urgență, prioritatea de bază a conducerii MAI a fost dotarea și echiparea angajaților cu mijloacele de protecție. Astfel, toate subdiviziunile au fost dotate etapizat cu sisteme cu termoviziune pentru detectarea persoanelor cu statut febril, termoscanare, mănuși, măști, dezinfectant, lămpi germicide, teste rapide, containere de colectare a deșeurilor, astfel încât la ziua de azi nu sunt careva deficiențe legate de dotarea cu echipament de protecție.

La fel, în perioada respectivă, la nivelul MAI au fost aprobate și puse în aplicare 33 acte administrative cu caracter normativ, prin care au fost reglementate toate activitățile, procesele și mecanismele aferente măsurilor de prevenire, control și combatere a infecției COVID-19 conform competențelor atribuite.

La sfârșitul lunii martie 2020, s-a dispus reprofilarea Policlinicii și Spitalului MAI, care au fost incluse în lista instituțiilor medico-sanitare strategice pentru tratamentul pacienților infectați cu COVID-19, ulterior fiind instituită și Secția de reabilitare medicală post COVID.

Mai nou, la finele anului trecut a fost aprobat Planul de acțiuni al MAI privind pregătirea și răspunsul la infecția cu Coronavirus de tip nou, care constă din 45 de măsuri de implementare, iar intervențiile MAI vizează diferite sectoare și domenii, inclusiv: consolidarea dialogului și comunicării, dotarea cu echipamente de protecție individuală, măsuri de protecție a cetățenilor și angajaților, instruirea personalului, fortificarea capacităților de răspuns la noile provocări generate de pandemie.

În acest sens, au fost realizate mai multe activități informative în toate localitățile țării, iar pe paginile oficiale ale subdiviziunilor MAI au fost create rubrici dedicate „COVID-19”. Concomitent au fost și sunt desfășurate, în continuare, activități de verificare şi monitorizare a persoanelor care s-au aflat în autoizolare, verificarea persoanelor prin intermediul fișelor epidemiologice, verificări ale unităților de comerț, ale zonelor de agrement în aer liber, precum și desfășurarea activităților de patrulare în localități. În rezultat, au fost documentate cazurile de nerespectare a măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice.

T.: În afară de pandemie, cu ce alte probleme se confruntă Ministerul? Ce le lipsește angajaților?

I.E.: Nu aș spune că sunt careva probleme complexe, dar, totuși, există anumite carențe, care de altfel sunt valabile de mai mult timp. Sigur că ne dorim salarii mai mari pentru colegii noștri, dotări mai bune (echipament, mijloace de transport, tehnică de calcul etc.), dar și o infrastructură îmbunătățită. În afară de cele menționate, mai sunt și anumite carențe legate de fluctuația de personal, birocratizarea excesivă a unor procese administrative, implicarea insuficientă a unor autorități în preluarea conform competenței a cazurilor depistate/documentate de Poliție, cât și antrenarea angajaților Poliției în activități improprii, pregătirea profesională insuficientă, moratoriul instituit privind ocuparea funcțiilor.

T.: În ultimii ani, MAI a pus accent pe instruiri și proiecte în diverse domenii pentru angajați. Care sunt rezultatele acestor programe, ce arată acestea?

I.E.: De fapt, sistemul actual de pregătire profesională în cadrul MAI a fost implementat în ultimii ani și permanent se află în proces de perfecționare. Acesta prevede câteva etape. Respectiv, formarea profesională inițială, cât și formarea profesională continuă, dar și formarea managerială, care este parte a procesului de formare continuă, are drept scop pregătirea eficientă a personalului pentru realizarea cu profesionalism a atribuțiilor de serviciu. Este evident că, pentru toate aceste etape sunt prevăzute instruiri dedicate conform noilor programe, care au fost elaborate sau modificate după bunele practici și standarde internaționale, cu un accent sporit pe dezvoltarea capacităților și abilităților profesionale practice.

La fel, avem un proiect dedicat instruirii, care din păcate, se finalizează în curând, și anume Proiectul Twinning al UE „Reforma instruirii inițiale și continue a sistemului de poliție din Republica Moldova”. Astfel, în comun cu experții din Polonia a fost elaborat și aprobat un Program nou de instruire a subofițerilor debutanți de ordine și securitate publică, în baza căruia din anul 2019 până în prezent, au fost instruiți 488 subofițeri de poliție și carabinieri. Concomitent au fost organizate cursuri în cadrul cărora au fost certificați în calitate de formatori 39 angajați ai subdiviziunilor MAI, iar cu sprijinul experților străini au fost elaborate programe de instruire pentru 10 cursuri de formare continuă.

În anul 2020 în legătură cu restricțiile impuse programele au fost modificate și adaptate pentru instruirea la distanță, cum ar fi cele privind: prevenirea și combaterea violenței în familie, prevenirea și combaterea infracțiunilor cibernetice, managementul emoțiilor în situații de risc, managementul stresului ocupațional, comunicarea cu diferite categorii de persoane, prevenirea și combaterea delincvenței juvenile, intervenția profesională, integritatea profesională și altele.

În cadrul cursurilor desfășurate în format on-line pe parcursul anului 2020, dar și primele luni ale anului 2021 au fost instruiți 2272 de angajați ai subdiviziunilor MAI.

T.: Dar cum stau lucrurile la capitolul femei în cadrul MAI? Care e tendința?

I.E.: O politică de gen echilibrată este o prioritate pentru MAI, existând la nivel instituțional proceduri și reglementări dedicate în acest sens. Astăzi efectivul-limită al MAI este stabilit în număr de 18178 unități, totodată a fost stabilit moratoriul funcțiilor vacante pentru 2046 unități. Din acest număr cota femeilor care activează în cadrul MAI este de 23,5% sau 4013 unități, față de 16% acum 5 ani, iar sistemul incluziv de management a resurselor umane a permis sporirea numărului de femei în funcții de conducere până la 14%. După cum observăm, avem o tendință de creștere, care consider că se va accentua în următorii ani datorită acelor activități întreprinse, dar și faptului că se atestă o creștere continuă a numărului de fete ce optează pentru aș face studiile în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

T.: Care sunt planurile și prioritățile stabilite pentru anul deja început? Aveți și resursele necesare, inclusiv financiare, pentru a duce totul la bun sfârșit sau…?

I.E.: Atunci când vorbim despre planurile pentru anul deja început, în primul rând, m-aș referi la aspectul legat de instruirea angajaților, care este un proces continuu și prioritar. Urmează activitățile legate de sporirea capacităților de comunicare profesională, atât la nivelul tuturor subdiviziunilor MAI, cât și la nivelul fiecărui angajat; găsirea echilibrului, pe de o parte, prin asigurarea ordinii și securității publice, iar pe de altă parte garantarea drepturilor și libertăților fiecărei persoane; corelarea documentelor de politici cu acele necesități ale societății, astfel în cât implementarea acestora să aibă un impact cât mai mare și benefic asupra ordinii și securității publice; atitudinea proactivă față de nevoile cetățenilor și problemele comunității; cunoașterea situației și anticiparea fenomenelor ce atentează la ordinea și securitatea publică; plasarea componentei analitice în prim plan, prin realizarea anumitor produse analitice ce ar permite gestionarea corectă a resurselor limitate ale subdiviziunilor MAI; dezvoltarea infrastructurii, realizarea dotărilor necesare, astfel, încât fiecare angajat să aibă confortul profesional minim necesar.

În continuare la capitolul priorități pot menționa: creșterea nivelului de siguranță publică; creșterea gradului de încredere, în special în forțele de Poliție; stabilitatea proceselor operaționale și administrative fără careva imixtiune în cadrul acestora; asigurarea unui climat moral-psihologic adecvat în cadrul subdiviziunilor MAI; implementarea cu succes a angajamentelor asumate prin diferite documente de politici; fortificarea parteneriatelor cu alte autorități publice, parteneri de dezvoltare și colegi din alte state; asigurarea unei transparențe depline ai celor mai importante decizii și procese realizate de echipa MAI; preocuparea permanentă față de politica socială a angajaților MAI; și nu în ultimul rând, prevenirea și combaterea răspândirii infecției COVID-19.

Ce ține de resursele financiare, bugetul instituției practic a rămas neschimbat comparativ cu anii precedenți. Pe de o parte, avem cel mai mare buget dintre toate ministerele, iar pe de altă parte avem și cel mai mare număr de angajați, or, în mare parte, bugetul disponibil merge pentru salarizare, cât și onorarea diferitor garanții sociale. La fel, dispunem de cea mai mare extindere și acoperire teritorială, respectiv cheltuielile de întreținere și logistice sunt pe măsură. Totodată, în condițiile existente, bucură faptul că au fost alocate și anumite resurse financiare dedicate dezvoltării, cum ar fi cele legate de renovarea infrastructurii existente sau extinderea Sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere.

Este evident că din bugetul alocat nu reușim să acoperim toate necesitățile ministerului, în special cele ce țin de dezvoltare, iar insuficiența aceasta este completată prin acele programe și proiecte de asistență externă.

Actualmente subdiviziunile MAI gestionează 83 de programe și proiecte, dintre care 52 în curs de implementare și 31 în proces de negociere/inițiere. Astfel, rolul asistenței externe în realizarea priorităților de dezvoltare a MAI este unul semnificativ, contribuind la consolidarea capacităților instituționale și funcționale, a infrastructurii, dotarea tehnică a locurilor de muncă a angajaților, sporind accesul la informație prin intermediul dezvoltării arhitecturii IT și contribuind la sporirea profesionalismului.

T.: Cunoaștem că mai aveți alte activități… Cu ce anume vă ocupați, pe lângă funcția de secretar general? Cum arată o zi de lucru a Dvs.?

I.E.: Timpul care îmi rămâne mă strădui să îl dedic dezvoltării personale, citind literatură în acest sens, diferite articole, studii și publicații. Sunt pasionat de istorie, fac sport, îmi plac călătoriile de scurtă durată. La fel, din 2008 practic activitatea didactică, sunt Doctor în Drept, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova, am ore și în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI. La fel, activez în calitate de cercetător științific în cadrul Proiectului „Modernizarea mecanismelor de guvernare axate pe protecția drepturilor omului” din cadrul Institutului de cercetare și inovare al USM, iar mai nou am început să lucrez asupra tezei de doctor habilitat, care este foarte aproape ca și temă de cercetare de domeniul meu de activitate.

Ce ține de ziua de lucru, de obicei încep activitatea la orele 07.00, respectiv am posibilitatea să mă pregătesc de acele procese și activități care urmează a fi desfășurate pe parcursul zilei, cu începere de la orele 09.00, discut rând pe rând cu colegii mei – șefii de subdiviziuni, urmează organizarea unor ședințe dedicate, fie în cadrul ministerului, fie în afară, lucrul cu materialele și corespondența, uneori zilnic, pot fi analizate și examinate zeci, chiar sute de pagini de text, iar ziua de muncă o finalizez cu planificarea activităților pentru ziua următoare, de cele mai multe ori aproape de orele 19.00. Cred eu, experiența pe care o am îmi dă posibilitate să realizez un management al proceselor și timpului corect, dar evident că mi-aș dori mai mult timp liber.

Cristina Gurez