În anul 49 înaintea erei noastre, Caius Iulius Caesar, care încă nu devenise împărat al Romei, a luat o decizie importantă – a trecut râul Rubicon cu armata sa, contrar voinţei Senatului, declarând: „Zarurile au fost aruncate! Să trecem Rubiconul!”. De atunci, „a trece Rubiconul” înseamnă a lua o decizie importantă, după o lungă ezitare, dar, totodată, şi aţi asuma anumite riscuri, înţelegând că nu mai există cale de întoarcere.

Mi-am amintit de celebrele cuvinte ale celebrului Caesar în aceste zile, cugetând asupra lucrurilor ce se întâmplă în politica moldovenească. Încrâncenarea de care dau dovadă politicienii noştri, apărându-şi punctele de vedere şi care nu lasă loc pentru compromis, mă duce la gândul că majoritatea dintre ei, dacă nu chiar toţi, au trecut Rubiconul şi nu au mai cale de întoarcere. Iar aceasta înseamnă nimic altceva decât război. Politic, desigur, dar totuşi război.

Vlad Plahotniuc şi toţi reprezentaţii partidului pe care-l conduce declară că nu au de gând să accepte iniţiativa Preşedintelui Igor Dodon privind trecerea la sistemul electoral mixt şi vor insista în continuare pe sistemul electoral uninominal. Îi înţeleg într-un fel pe democraţi, or ei până acum au demonstrat că obţin tot ce-şi doresc, iar o cedare ar putea ştirbi din imaginea pe care şi-au construit-o în ultimii ani în societatea moldovenească. Posibil, un argument al democraţilor sunt şi sumele învestite în campania mediatică de promovare a votului uninominal, dar şi faptul că au colectat între 800 mii şi un milion de semnături ale cetăţenilor. Ce să le spună acum democraţii acestor oameni, dar şi activiştilor lor implicaţi în campaniile respective? Că nu au capacitatea să le promoveze interesul? Că nu pot duce la implementare doleanţa lor? Că Preşedintele Igor Dodon sau altcineva s-a dovedit a fi mai puternic ca PD din punct de vedere politic? Toate acestea demonstrează că situaţia PD e mult mai complicată decât pare la prima vedere şi ne duce la gândul că acest partid „a trecut Rubiconul” şi nu mai are cale de întoarcere.

Într-o situaţie deloc simplă e şi Preşedintele Igor Dodon, dar şi partidul pe care l-a condus în ultimii ani – cel al socialiştilor. Dacă până mai ieri multă lume bănuia că între socialişti şi democraţi ar exista o înţelegere, după lansarea iniţiativei privind sistemul electoral mixt aceste acuzaţii s-au dublat, dacă nu chiar s-au triplat. Nu este exclus ca pentru o bună parte din cetăţeni acesta să fi fost ultimul argument că PD şi PSRM fac un joc comun. Privite din acest punct de vedere lucrurile, s-ar putea ca iniţiativa respectivă să fi fost Rubiconul pentru Preşedintele Igor Dodon şi pentru socialişti. Odată trecut Rubiconul, ei nu vor mai putea reveni pe poziţiile de altă dată, deci putem afirma că nici pentru ei nu mai există cale de întoarcere, iar aceasta poate pune în cu totul altă lumină evoluţia din continuare a situaţiei pe arena politică a ţării.

Nu e mai simplă nici situaţia principalelor partide de opoziţie. Acestea au semnat o declaraţie comună, numită „Consens politic naţional”, şi se pregătesc de proteste masive împotriva puterii. Iniţiativa Preşedintelui Dodon nu doar că nu le-a determinat să-şi schimbe strategia, dar, se pare, le-a înrăit şi mai mult (cel puţin pe unii dintre liderii de opoziţie) şi le determină să fie şi mai vehemente în intenţia lor de a stopa orice tentativă de modificare a sistemului electoral. Putem presupune că opoziţia a investit mult în capacitatea sa de a se consolida şi posibil în viitoarele acţiuni comune, iar aceasta ne duce la gândul că nici pentru opoziţie nu este cale de întoarcere, că şi ea a trecut Rubiconul.

Deci, reiese că toate taberele politice importante din Moldova au trecut Rubiconul şi nu prea se văd căi de întoarcere pentru ele. În această situaţie, e logic să ne întrebăm: Ce va urma? Iar răspunsul e la „suprafaţă”…

Dumitru Spătaru

Notă: Republicat din data de 20 aprilie 2017.