Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) își exprimă îngrijorarea față de reforma promovată de Guvern, modelul celor trei regiuni și 273 de primării fiind propus fără clarificarea competențelor, finanțării, autonomiei locale și gestionării patrimoniului public, informează TRIBUNA. 

PLDM consideră că reforma trebuie să pornească de la nevoile cetățenilor, capacitatea economică a comunităților și descentralizarea efectivă, nu doar de la reducerea numărului de primării și raioane.

„Noua configurație teritorială a fost prezentată înainte de stabilirea și evaluarea publică a competențelor, resurselor și responsabilităților viitoarelor autorități. Parlamentul trebuie să cunoască din timp costurile reformei și sursele de finanțare. Fără descentralizare financiară, primăriile riscă să devină executanți ai deciziilor Guvernului, fără resurse suficiente. De aceea, structura teritorială, competențele și mecanismele de finanțare trebuie prezentate împreună.

Trecerea de la amalgamarea voluntară la reorganizarea impusă prin lege ridică probleme privind autonomia locală și democrația participativă. Articolul 109 din Constituție garantează autonomia locală și descentralizarea, iar articolul 5 din Carta europeană a autonomiei locale prevede consultarea colectivităților afectate de modificarea limitelor teritoriale.

Întâlnirile informative nu substituie consultările reale. Guvernul trebuie să explice cum a examinat obiecțiile comunităților și ce criterii a folosit pentru delimitarea noilor primării.

Desființarea raioanelor impune clarificarea preluării datoriilor, contractelor, investițiilor, proiectelor finanțate extern, litigiilor și patrimoniului public. Fără inventariere și norme tranzitorii clare, reforma poate genera litigii, conflicte de competență și întreruperi ale serviciilor publice. PLDM solicită reguli transparente de succesiune juridică, financiară și patrimonială, care să protejeze bunurile și interesele comunităților”, se spune în declarația formațiunii.

Potrivit partidului, reforma trebuie să servească dezvoltării economice, nu doar redesenării hărții. Regiunile puternice au nevoie de infrastructură, investiții, centre urbane dinamice, întreprinderi și locuri de muncă. Guvernul nu a demonstrat că modelul celor trei regiuni este superior alternativelor și nici dacă acestea vor avea autonomie decizională și resurse proprii. PLDM avertizează că reforma poate concentra suplimentar puterea și resursele la centru, sub pretextul descentralizării. Noua configurație trebuie fundamentată pe criterii economice, geografice, demografice și instituționale verificabile, nu pe interese electorale. PLDM avertizează și asupra condiționării financiare a amalgamării, modificării regulilor de constituire a noilor unități și diminuării rolului consensului local.

În acest context, PLDM solicită:

1. Publicarea pachetului legislativ și a studiilor de impact economic, bugetar, instituțional și constituțional.
2. Prezentarea simultană a delimitării teritoriale, competențelor și finanțării noilor autorități.
3. Consultări reale cu autoritățile locale și comunitățile afectate.
4. Reglementarea legală a succesiunii patrimoniale, financiare și contractuale a raioanelor.
5. Evaluarea independentă a modelului celor trei regiuni și compararea cu alternativele.
6. Corelarea reformei cu dezvoltarea economică regională, crearea locurilor de muncă și reducerea disparităților teritoriale.
7. Revizuirea calendarului legislativ până la clarificarea garanțiilor juridice și financiare.

PLDM susține modernizarea administrației publice locale, dar aceasta nu se poate reduce la modificarea hotarelor. Schimbarea hărții nu înseamnă descentralizare, iar o administrație mai mare nu este neapărat mai puternică.

PLDM cere Guvernului un dialog instituțional autentic, bazat pe Constituție, autonomie locală și dezvoltare economică durabilă.