[ X ]
Editorial21 August 2023 07:00

Bune sau proaste vremurile le facem noi

Bune sau proaste vremurile le facem noi.

Comportamentele, abordările, deciziile și alegerile noastre determină respectul sau ura între noi; cooperarea sau conflictul; pacea sau războiul; construcția sau distrugerea.

Noi facem dispoziția unii la alții bună sau proastă. Și vremurile bune sau proaste tot noi le facem.

Comportamentele, abordările, deciziile și alegerile noastre sunt determinate de dorințele noastre – dorința de “a avea” și dorința “de a face”.

Azi prea mulți oameni aleg irespectul și ura, conflictul și distrugerea.

Suntem fudui și prețuim mai mult lucrurile decât oamenii. În același timp suntem gata să ținem altora lecții despre morală și bun-simț.

Și la biserică mergem să ne fudulim cu mașina, cu haina sau cu gentuța, și când ne facem semnul crucii ne uităm cum sunt îmbrăcați cei din jur.

Ne place să avem, dar nu prețuim ceea ce avem. Suntem siguri că merităm mai mult și suntem gata să ne amăgim unii pe alții în orice formă, doar să obținem ceva.

Cu cât mai multe lucruri are omul, cu atât mai puțin le simte valoarea și le prețuiește.

Industrializarea și automatizarea; tehnica tot mai inteligentă, care a preluat de la om multe activități plictisitoare; internetul, care oferă acces la munți de informație inutilă și ispititoare – au alimentat dorința exagerată de a avea cât mai mult, prin a face cât mai puțin.

Omul de azi e dominat de dorința de a avea tot mai multe lucruri, tot mai puțin utile.

Goana după lucruri îl face pe om să alerge continuu, să retrăiască și să obosească. În rezultat, omul are mai multe lucruri – dar e istovit și nefericit.

Cu cât mai multe lucruri are omul – cu atât are mai puțini prieteni și mai puțină încredere în cei din jur.

Avem case mai mari decât părinții și buneii; avem dulapuri mai mari și pline cu mai multe haine și încălțări; avem frigidere și televizoare mai mari decât dânșii – dar nu avem localități atât de unite și fericite cum aveau ei.

Ei erau fericiți când își meștereau o sapă sau un hârleț, și țineau la cuvântul Gospodar – om capabil să construiască și întrețină o gospodărie. Ei au fost oamenii care Făceau și Aveau, și țineau la ceia ce aveau pentru că făceau cu mâinile lor.

Relația cu statul era alta. Dânșii nu așteptau nimic de la stat, decât un nivel modest de ordine. Dânșii plăteau pentru tot ce aveau nevoie – asta îi făcea foarte raționali la consum.

Avem 3 ani electorali înainte.

Cum vom vota? Care dorințe vor câștiga?

Va învinge dorința de a construi împreună o țară mai dezvoltată, mai comodă pentru viață și mai sigură?

Ori dorința de a avea?

Când votăm cu cineva îi dăm dreptul 4 ani înainte să ia decizii în numele nostru.

Cum ne asigurăm că cei pe care-i alegem știu să rezolve probleme, nu să discute probleme și să caute vinovați?

Bune sau proaste vremurile le facem noi – fiecare în parte și toți împreună.

Vitalie Dragancea, expert în comunicare

Urmăreşte telegram
Abonați-vă la canalul nostru
Editorial De ce abordarea statului faţă de agricultură trebuie regândită Într-un interviu acordat anterior, eu am menţionat că statul ar trebui să regândească abordarea sa faţă ... Continuare

Sondaj

  • Care e cea mai mare problemă la moment în Republica Moldova?

    View Results

    Loading ... Loading ...