Iulian Rusu, directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), a oferit detalii despre dosarul numit generic „furtul miliardului”, deschis aproximativ opt ani în urmă, și a spus ce s-a reușit, informează TRIBUNA.

„Ce am reușit noi să facem este să aplicăm sechestre. Pentru a asigura o recuperare definitivă avem nevoie de aceleași hotărâri definitive ale instanțelor de judecată, care emit titluri executorii și se poate aplica confiscarea. Însăși dosarul fraudei bancare presupune foarte multe active, care au părăsit R. Moldova și au fost transmise în foarte multe jurisdicții. Ne-am concentrat în activitate pe jurisdicțiile cooperante, care oferă informații. Aici calea nu este foarte scurtă, pentru că la început trebuie să demonstrăm că bunurile pe care dorim să aplicăm sechestru sunt suspectate de a fi de origine ilegală și din resurse obținute din frauda bancară, după care să aplicăm, prin intermediul instanței de judecată, sechestru și ulterior să solicităm din partea autorităților străine recunoașterea încheierii noastre și respectiv sechestru să fie aplicat și în acele state. În unele circumstanțe, analiza este destul de anevoioasă pentru că presupune identificarea inițială a acelor bunuri, iar asta presupune schimb de informații cu jurisdicții din afară. Cooperarea decurge destul de bine. Avem rezultate intermediare, iar un rezultat intermediar cu care să venim în public va fi aplicarea sechestrului și asigurarea acțiunilor noastre de recuperare din activele devalizate din frauda bancară”, a declarat el în cadrul unui interviu pentru dw.com.

În cazul persoanelor – a menționat Iulian Rusu – s-au înaintat aceleași solicitări de asistență juridică internațională, inclusiv pe extrădare.

„Ele se află în examinare atât în Israel, cât și în Marea Britanie sau Turcia, jurisdicții cu care comunicăm ca să obținem informații adiționale sau, dacă deja a fost emis mandat de arestare, să fie solicitată extrădarea acestor persoane”, a precizat oficialul.

Directorul CNA a remarcat că, un element important sunt modificările care au fost făcute la Codul de procedură penală, care permit judecarea în absența persoanei, atunci când se demonstrează că s-au întreprins sancțiuni, pentru a informa persoana dată că ea este citată pe o cauză penală.

„Deci, colegii noștri procurori comunică intens pentru a stabili dacă astfel de solicitări de asistență juridică internațională au fost satisfăcute, iar în momentul în care nu este posibilă înaintarea învinuirii, atunci cauzele acestor persoane vor fi examinate în absența lor. Aici vorbim despre subiecți emblematici, participanți la diferite episoade a fraudei bancare sau a altor dosare de rezonanță, care sunt pe larg cunoscute publicului larg”, a conchis Iulian Rusu.

Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai interesante știri!