Interviu cu Zinaida Greceanîi, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova pentru Almanah Politic – 2019.

Dna Greceanîi, în acest an, aţi fost aleasă în funcţia de Preşedinte al Parlamentului. Care au fost motivele ce v-au convins să acceptaţi acest post, mai ales într-o perioadă destul de dificilă pentru Republica Moldova?

În ultimii 30 de ani, Republica Moldova a trecut prin mai multe perioade complicate. Noi nu trebuie să dăm vina pe situaţiile de criză, ci trebuie să identificăm soluţii pentru a schimba starea lucrurilor în bine. Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a participat la alegeri pentru a avea posibilitate, folosind pârghiile puterii, să realizeze schimbări pozitive în ţară.

Funcţia de Preşedinte al Parlamentului responsabilizează enorm PSRM. Astăzi, Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul acţionează consolidat. Toate problemele importante ale statului sunt rezolvate prin consens, avem susţinere din teritoriu. Toate aceste aspecte ne permit să iniţiem un amplu proces de reformare a ţării.

Cum apreciaţi în prezent activitatea Parlamentului?

Activitatea Legislativului începe să se stabilizeze, în condiţiile în care începe să se definitiveze noua structură, votată la începutul lunii decembrie. Cu toţii ştim că, timp de mai multe luni, activitatea Parlamentului a fost blocată. Am trecut prin perioada refuzului fostei guvernări de a ceda puterea, prin procesul dificil de creare a unei coaliţii cu cele două partide din Blocul politic ACUM, prin ultimatumul pus de Guvernul de coaliţie şi demiterea acestuia, prin învestirea unui Guvern tehnocrat condus de Ion Chicu şi relansarea reformei în sistemul de drept din ţară.

În pofida acestor evenimente, Parlamentul a continuat să activeze intens, iar acum, în timpul dezbaterilor şi adoptării proiectelor celor trei bugete pentru anul 2020, putem vorbi despre un mediu de lucru eficient în forul legislativ al ţării.

Prin ce provocări a trecut Parlamentul în a doua jumătate a anului 2019 şi cum aţi reuşit să le faceţi faţă?

Cea mai mare problemă politică din această perioadă a fost incapacitatea Guvernului condus de Maia Sandu de a promova o activitate eficientă a puterii executive. O altă provocare pentru Guvernul Sandu, căreia nu i-a făcut faţă, a fost şi implementarea reformei justiţiei. Desigur, acest lucru a avut un impact şi asupra Parlamentului, relaţiilor din interiorul majorităţii parlamentare care, în final, a dus la destrămarea coaliţiei.

Erau păreri care spuneau că noi nu vom reuşi să facem faţă acestei crize politice, că va urma dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. Cu toate acestea, în scurt timp, noi am reuşit să găsim susţinere în Legislativ şi să învestim un Guvern minoritar tehnocrat.

Cum aţi caracteriza colaborarea Parlamentului în 2019 cu Guvernul Sandu şi cu Guvernul Chicu?

Guvernul Sandu, susţinut de majoritatea parlamentară, a avut, de fapt, libertate de acţiune deplină. Am susţinut programul Guvernului şi eram pregătiţi să votăm toate deciziile ce vizau îmbunătăţirea situaţiei din ţară şi realizarea reformelor necesare. Cred că, colaborarea cu Executivul condus de Maia Sandu ar fi continuat, dacă acesta nu şi-ar fi asumat responsabilitatea în faţa Parlamentului, de altfel în lipsa unor situaţii de urgenţă.

Parlamentul a stabilit o cooperare eficientă cu Cabinetul de miniştri condus de Ion Chicu, fără de care ar fi imposibil să adoptăm unele deciziile necesare pentru ţară. Consider că, puterea legislativă şi cea executivă trebuie să acţioneze împreună, în aceeaşi direcţie, împreună cu Preşedintele ţării, doar aşa vor fi realizate toate obiectivele stabilite.

Ce a reuşit să facă Legislativul la capitolul relaţii diplomatice parlamentare?

Cel mai important, noi am reuşit să revenim la o politică externă pragmatică, predictibilă şi orientată spre rezultate. Am reuşit să restabilim relaţiile strategice cu Federaţia Rusă. Astfel, după o pauză îndelungată, în septembrie 2019, la Chişinău, a avut loc şedinţa Comisiei interguvernamentale moldo-ruse. În zilele de 20 şi 21 septembrie, la Chişinău, a avut loc cel de-al doilea Forum Economic Moldo-Rus, în cadrul căruia a participat, în premieră, la nivel oficial, conducerea Parlamentului şi a Guvernului ţării noastre.

În noiembrie, delegaţia Parlamentului Republicii Moldova a participat la cea de-a 50-a şedinţă aniversară a Adunării Interparlamentare a ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente (AI CSI), unde am declarat că Republica Moldova revine la activitatea deplină în cadrul CSI – la nivel interparlamentar şi interguvernamental. Suntem interesaţi într-o colaborare mai activă atât în cadrul CSI, cât şi în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice, unde Moldova deţine statut de observator din 2018.

De asemenea, în fruntea unei delegaţii parlamentare, am participat la Forumul preşedinţilor de Parlament din ţările eurasiatice „Eurasia mare: Dialog. Încredere. Parteneriat”, care s-a desfăşurat în Nur-Sultan, Kazahstan. La fel de productivă a fost şi participarea delegaţiei parlamentare la cea de-a 8-a ediţie a Forumului Economic Euro-Asiatic din oraşul Xi’an, China.

În acelaşi timp, vom respecta toate angajamentele Republicii Moldova asumate în cadrul acordurilor internaţionale pe care le-a semnat, inclusiv Acordul de Asociere cu UE şi Acordul de Liber Schimb cu UE.

În octombrie, am participat la şedinţa Conferinţei europene a preşedinţilor de parlament, care a avut loc la Strasbourg, cu genericul „Casa noastră europeană comună – următorii 70 de ani”. Pe această platformă am avut o întrevedere cu Preşedintele Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Gianni Buquicchio, în cadrul căreia am discutat aspecte ale parteneriatului Republica Moldova – Comisia de la Veneţia.

De asemenea, au fost desfăşurate întrevederi cu Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Liliane Maury Pasquier, şi cu Maryvonne Blondin, co-raportor al Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Cum şi-a exercitat, în 2019, Parlamentul atribuţiile sale de bază: elaborarea legilor, control parlamentar etc.?

Am menţionat deja că, aproape o jumătate de an, activitatea forului legislativ a fost blocată. Datorită, în primul rând, eforturilor Parlamentului, în această vară, am reuşit deblocarea finanţării externe a ţării, prin adoptarea unor modificări la legislaţia naţională, au fost create comisii speciale de anchetă.

Am reuşit, într-un termen restrâns, să elaborăm şi să dezbatem proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2020. În noul an ţara intră cu bugetul adoptat.

Parlamentul a votat un pachet de legi sociale, în total zece la număr, dintre care cinci sunt iniţiative legislative ale Preşedintelui Republicii Moldova, menite să sprijine aproximativ un milion de cetăţeni din categoriile defavorizate.

În ceea ce priveşte reforma justiţiei, suntem în proces. În prezent aşteptăm avizul Comisiei de la Veneţia şi a altor structuri internaţionale, astfel încât să nu existe reclamaţii din partea partenerilor noştri externi.

Ce priorităţi are Parlamentul pe termen mediu?

Trebuie să elaborăm o legislaţie care să faciliteze funcţionarea normală a instituţiilor statului şi a societăţii civile, care să crească nivelul de trai şi calitatea vieţii populaţiei prin asigurarea dezvoltării şi modernizării economiei, cooperării fructuoase cu toţi partenerii noştri externi, atât din Vest, cât şi din Est.

Ce aşteptări aveţi de la anul 2020?

În ultimii ani, au fost adoptate multe legi şi modificări ale legilor, uneori fiind atât de contradictorii între ele, încât urmează să revizuim un spectru foarte larg de acte legislative. Sunt convinsă că lucrul acesta va consolida funcţionarea instituţiilor democratice ale statului şi va crea o bază legislativă pentru o dezvoltare durabilă.

Dar, cel mai important este nu uităm că am fost aleşi de popor. Sarcina noastră principală, împreună cu Preşedintele ţării şi Guvernul, este să întreprindem toate măsurile ca să îmbunătăţim situaţia economică din ţară, să creăm condiţii prielnice pentru investiţii, să dezvoltăm domeniile de sănătate şi cel al educaţiei, să construim drumuri, grădiniţe, şcoli, spitale, să creăm condiţii pentru ca generaţia tânără să rămână acasă, iar persoanele în etate să se simtă protejate în ţara în care locuiesc.

Sunt optimistă – ştim ce avem de făcut şi cum să obţinem rezultatele scontate. Sunt convinsă că echipa noastră are puterea şi voinţa politică ca să realizeze toate planurile stabilite pentru anul 2020.

Almanah Politic – 2019