În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul analist politic, Igor Boțan a vorbit despre deciziile lui Dorin Chirtoacă și Renato Usatâi de a demisiona din funcţiile de primar al Chişinăului şi, respectiv, al municipiului Bălţi, dacă poate fi demisia lui Dorin Chirtoacă o șansă de relansare politică pentru PL, cum crede că va evolua în continuare situația legată de municipiul Bălți, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle. Boțan, cum apreciați pasul făcut de Dorin Chirtoacă care a demisionat din funcția de Primar general al capitalei?

I.B.: Pasul lui Dorin Chirtoacă este oarecum calculat. El pornește de la prevederile art.150 al Codului electoral, care afirmă că, în urma demisiei primarilor, se organizează alegeri noi, „de cel mult 2 ori pe an, primăvara şi toamna”, cu excepția ultimului an de mandat. Domnul Chirtoacă a procedat ca orice om care înțelege că din capcana în care a nimerit nu are o ieșire mai bună decât demisia de onoare, cu toate implicațiile acesteia. Mai mult, gestul domnului Chirtoacă e o palmă dată oponenților săi socialiști, care au cheltuit 10 milioane de lei pentru un referendum, care s-a dovedit a fi inoportun, fiindu-i, de fapt, util lui Chirtoacă. Prin același gest, el i-a răspuns și opoziției pro-europene, care l-a somat să-și prezinte demisia, spunându-i: vedeți, îmi dau demisia, dar nu când mi-o cereți voi, ci atunci când e oportun.

T.: Poate fi această demisie o șansă de relansare politică pentru PL?

I.B.: Scopul demisiei anunțate de Dorin Chirtoacă este să evite situația de a fi complice la ceea ce domnia sa și Partidul Liberal numesc „uzurparea puterii” în municipiul Chișinău. Sigur, gestul domnului Chirtoacă, dar mai ales mesajele pe care le-a transmis societății urmăresc și scopul de a ne convinge că PL a devenit o victimă nevinovată a unui regim oligarhic. Foarte mulți sunt cei care cred că PL și domnul Chirtoacă sunt victime. Dar sunt puțini cei care cred că sunt nevinovate. Toți îşi amintesc că PL a fost promotor și a participat la politizarea instituțiilor de drept; a insistat pe interpretări ale Curții Constituționale în defavoarea unora dintre foștii aliați; a căutat să profite de pe urma modificării legislației privind administrarea municipiului Chișinău. La un anumit moment toate acestea s-au întors exact împotriva PL, ca niște bumeranguri. Asta-i ironia sorții! Deci nu știu dacă PL mai poate conta pe relansare, deși mi-aș dori să încerce s-o facă și chiar să reușească. Dar ar fi bine să însușească și cele mai simple lecțiile. Prima – ce ție nu-ți place altuia nu-i face. A doua – nu-i pentru cine se pregătește (Dorin Chirtoacă), ci pentru cine se nimerește (Silvia Radu).

T.: Credeți că alegerile anticipate ale Primarul capitalei vor avea loc sau se va găsi un pretext juridic pentru anularea acestora?

I.B.: În țara noastră, de curând, totul este posibil, de aceea nu m-aș mira dacă în pofida prevederilor legale explicite se vor găsi pretexte pentru evitarea organizarea alegerilor noi, atât la Bălți, cât și la Chișinău. Ne-am convins nu o singură dată că în ultimii ani deciziile importante, de orice nivel și pe orice dimensiune, se iau în exclusivitate în favoarea intereselor partidului de guvernământ. Drept pretexte juridice pot servi tot felul de sofisme multietajate. Un exemplu este cazul numirii de către primarul interimar, Nistor Grozavu, a altui primar interimar – Silvia Radu, transformându-se printr-o simplă manipulare din șef în subaltern al acesteia din urmă. Iată doar o mostră de „dexteritate” juridică. Așa că, dacă partidul de guvernământ va considera că alegerile noi îi strică planurile, atunci s-ar putea ca acestea să nu mai aibă loc.

T.: Pune demisia lui Dorin Chirtoacă, dar și demisia lui Renato Usatâi din funcția de Primar de Bălți, careva presiuni pe guvernare?

I.B.: Nu. Partidul de guvernământ face în țara asta ce vrea și ce-i poftește inima. Recomandările Comisiei de la Veneția sau cele ale instituțiilor UE referitoare la inoportunitatea modificării sistemului electoral au avut cumva vreun efect? Nu, fiindcă partidul de guvernământ se declară exponent al suveranității poporului, chiar dacă a obținut de la acest popor mai puțin de 1/5 din mandate parlamentare. Dar iată că a reușit să transforme 1/5 de mandate în 3/5! Iar pe de asupra se mai impune și drept promotor fervent al integrității în serviciul public, refuzând ostentativ să condamne corupția politică. Deci, așa cum a ignorat recomandările (presiunile) Comisiei de la Veneția și ale UE, la fel va trece cu ușurință și peste efectele demisiilor lui Dorin Chirtoacă și Renato Usatâi. Singura problemă este că alegerile noi la Chișinău și Bălți vor înscăuna eventual noii primari doar pentru un an de zile, până la alegerile locale generale din iunie 2019. Aici nu poți ști dacă primarii noi vor reuși să coopereze cu consiliile municipale. Dacă da, atunci vor avea șanse mare pentru realegere în 2019. Dacă nu, atunci riscă să se compromită și să piardă.

T.: Cum credeți că va evolua în continuare situația legată de municipiul Bălți?

I.B.: Municipiul Bălți are un specific anume. În cele 8 cicluri electorale alegătorii au votat constant, în proporție de 50-70%, lideri sau forțe politice pro-rusești sau eurasiatice. Nu cred că acest specific se poate schimba instantaneu. Așa că la Bălți competiția politică se va da, cel mai probabil, între candidatul Partidului Nostru (PN) și cel al Partidului Socialiștilor (PS). Evident, PN și-a creat imaginea unei victime a luptei cu dominația oligarhiei din Republica Moldova, iar PS, dimpotrivă, are imaginea de satelit al partidului de guvernământ. Asta contează, dar nu putem ști ce va prevala – sentimentele de solidaritate cu victima sau impactul zdrobitor al arsenalului mediatic, financiar și administrativ de care se va bucura PS de pe urma cooperării tacite cu partidul de guvernământ.

T.: Demisia lui Renato Usatâi este în detrimentul sau în beneficiul Partidului Nostru?

I.B.: Renato Usatâi și-a dorit desfășurarea la Bălți a unui referendum, oarecum, similar celui inițiat de PSRM împotriva lui Dorin Chirtoacă la Chișinău. Nu a fost să fie. Pentru a avea o șansă de reușită, consilierii PN din Bălți ar fi trebuit să copie mot-à-mot textul întrebării referendumului împotriva primarului Dorin Chirtoacă – „Susțineți revocarea din funcție a primarului general, domnul Dorin Chirtoacă?”. Problema e că domnul Renato Usatâi și-a dorit ca în cazul lui întrebarea să poarte o conotație sugestivă pozitivă – „Sunteți de acord ca primarul municipiului Bălți să rămână Renato Usatâi?”. Revocarea primarilor prin referendum este prevăzută în mod expres de legislație, iar referendumurile de susținere a primarilor în exercițiu nu sunt prevăzute în mod expres, deși nu sunt interzise. Deci, planul era ca PN să beneficieze de pe urma unui exercițiu de susținere a domnului Usatâi. Așa cum planul domnului Usatâi nu a mers, planul de rezervă a fost – demisia, urmată de alegerile anticipate, care vor servi drept un preludiu pentru alegerile parlamentare din decembrie 2018. E un test foarte valoros pentru a înțelege cum va funcționa uninominalul din cadrul mixtului. Are sens.

T.: Și unii aleși locali, dar și unii deputați anunță tot mai frecvent în ultimul timp că demisionează. Ce credeți că stă la baza acestor decizii?

I.B.: Pentru a fi corecți cu răspunsul, ar trebui să examinăm fiecare caz în parte. Totuși, actualmente avem un context specific în țara noastră. Am văzut zeci de deputați, sute de primari și mii de consilieri, care de cele mai multe ori au părăsit în grupuri formațiunile pe care le reprezentau, aderând la partidul de guvernământ. Asta în pofida faptului că partidul respectiv are un rating foarte modest și nici măcar nu poate răspunde ce fel de Hram poartă, adică e de stânga sau de dreapta? Așa se compromite un regim democratic, care se asociază cu corupția. Sigur că în aceste circumstanțe e de mirare că se găsesc demnitari ce se angajează pe contrasens. Cred că cei naivi își consultă conștiința și își prezintă demisia, iar despre alții nu știu ce să zic.

T.: Cum vedeți evoluția situației politice în RM în următoarele luni?

I.B.: Comisarul european, Johannes Hahn, afirma recent că una din principalele probleme ale Republicii Moldova e că puterea formală nu coincide cu cea reală. El a bătut șaua ca să priceapă calul, adică „coordonatorul” guvernării. Persoana respectivă are patru ipostaze ce se manifestă concomitent: e cel mai bogat om de afaceri; cel mai important media magnat; cel mai mediatizat filantrop; și cel mai influent politician, care coordonează întreaga guvernare, fără a deține vreo funcție publică! Aristotel nu ar găsi un set mai adecvat de indicatori pentru a desemna un oligarh. Dar în Republica Moldova, oricum, nu avem un sistem oligarhic. După arestarea și condamnarea fostului premier, Vlad Filat, regimul din țara noastră e unul post-oligarhic. E o treaptă superioară, când puterea trece de la câțiva oligarhi la unul singur. Evident, în astfel de condiții nu te poți aștepta la evoluții pozitive. Toată speranța e pe teoria catastrofelor, bazată pe modele matematice, care afirmă că în sistemele ce acumulează tensiuni adesea, la prima vedere, cele mai mici și nevinovate fluctuații le pot distruge. Așa că sunt înțelepți cei care tind să degajeze tensiunile, evitând exacerbarea acestora. În cazul nostru, vom trăi și vom vedea, evident dacă ni se va permite.

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine