Datele pentru trimestrul II al anului curent privind creditele acordate de către băncile comerciale din Republica Moldova, i-au determinat pe unii să declare că asistăm la un „boom ipotecar” şi cifrele într-adevăr sunt impresionante. Astfel, la sfârşitul trimestrului II, soldul creditelor acordate pentru procurarea de imobile era cu 28,3% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Numai în trimestrul II al anului curent, volumul creditelor noi acordate populaţiei pentru procurarea sau construcţia unui imobil a însumat circa 2,95 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creştere cu 22,9% faţă de trimestrul unu al anului curent. În general, ponderea creditelor ipotecare noi în totalul creditelor acordate persoanelor fizice a ajuns la 28,9%. Iar dacă vorbim de nivelul întregului portofoliu bancar, creditele pentru procurarea sau construcţia locuinţelor reprezintă deja 25,3%.
Aceste date trebuie privite şi prin prisma informaţiilor despre creşterea preţurilor la locuinţe. Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că, la moment, preţurile apartamentelor din Chişinău sunt cu peste 130% mai mari decât în 2019. În acelaşi timp, preţurile de ofertă ale locuinţelor în capitală au ajuns la 230,5% din nivelul anului 2019. Pe piaţa locuinţelor noi acesta a urcat până la 242,6%. Totodată, unii experţi menţionează că, în trimestrul doi au apărut „primele semne de răcire a pieţei” – preţurile de ofertă au scăzut cu 1,1% faţă de primul trimestru al anului curent. Şi, dacă tendinţa se va menţine, aceasta ar putea impulsiona creşterea numărului de tranzacţii imobiliare.
Apropo, dacă vorbim de tranzacţiile imobiliare, trebuie de menţionat că, în primul semestru al anului curent, au fost tranzacţionate 5 493 apartamente, ceea ce este cu 26,6% mai puţin decât în perioada similară a anului 2025. Unii spun că scăderea este îngrijorătoare, alţii însă, comparând trimestrul unu şi doi din anul curent, vorbesc despre o redresare a situaţiei de pe piaţa imobiliară. Dacă în primul trimestru au fost înregistrate 2 529 tranzacţii cu apartamente, atunci în trimestrul doi – 2 964, ceea ce reprezintă o creştere de 17,2%. Să vedem dacă această tendinţă se va păstra şi în semestrul doi al anului curent.
În general, însă, atât situaţia de pe piaţa imobiliară, cât şi situaţia de pe piaţa construcţiilor rămân îngrijorătoare. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în primul semestru, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, faţă de perioada corespunzătoare a anului 2025, cu 8,2% (în preţuri comparabile). Pe obiecte de construcţii, în ianuarie-iunie 2026, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, s-au înregistrat descreşteri a volumului lucrărilor de construcţii executate la clădirile nerezidenţiale – cu 19,2%, construcţiile inginereşti – cu 3,4% şi la clădirile rezidenţiale – cu 2,8%.
Scade nu doar volumul lucrărilor de construcţii, ci şi numărul autorizaţiilor de construire eliberate. În ianuarie-iunie 2026 au fost eliberate 1376 de autorizaţii de construire, în descreştere cu 0,5% faţă de ianuarie-iunie 2025. Este adevărat (şi acest lucru e îmbucurător) că pentru clădirile rezidenţiale s-au eliberat autorizaţii de construire cu 3% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Dar acest indicator este afectat puternic de scăderea simţitoare (de aproape 10%) a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale.
Situaţia de pe piaţa imobiliară şi piaţa construcţiilor afectează direct Produsul Intern Brut. Astfel, datele Biroului Naţional de Statistică arată că, în primul semestru al anului curent, piaţa construcţiilor a avut un impact negativ asupra PIB de -0,5%, iar piaţa imobiliară – de -0,4%. În general, în perioada de referinţă, construcţiilor le-au revenit o pondere în PIB de 4%, iar tranzacţiilor imobiliare – de 8,7%.
Deci, chiar dacă unii indicatori privind piaţa construcţiilor şi piaţa imobiliară sunt îmbucurători, la general, situaţia rămâne destul de îngrijorătoare. Să vedem deja evoluţiile sau involuţiile din semestrul doi şi atunci vom putea face concluzii mult mai exacte.
Viorel Godea, Director general al companiei „Lagmar”







