În cadrul recentei sale vizite în Republica Moldova, Cord Meier-Klodt, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE pentru problema transnistreană, a făcut o afirmație importantă care, pe fondul campaniei electorale a alegerilor prezidențiale, a fost trecută cu vederea – scrie, într-o postare pe blogul său, Veaceslav Untilă, Preşedintele Curţii de Conturi.
După cum relatează TRIBUNA, el precizează că oficialul s-a declarat satisfăcut de intenția autorităților de la Chișinău de a se concentra și mai departe asupra „chestiunilor care încă nu au fost discutate și implementate”. De asemenea, oficialul OSCE a salutat faptul că „Guvernul RM și-a reiterat angajamentul ca la începutul anului viitor să fie implementat un concept politic nou, care va fi inclus în compartimentul internațional”.
„Deci, putem concluziona că în dosarul transnistrean au apărut minimum trei noi componente: 1) în continuare se va discuta despre „chestiuni care încă nu au fost discutate și implementate” (și aici avem toate motivele să ne întrebăm dacă în discuție vor fi puse și subiecte din așa-numitul coș-III, care se referă la partea politică a problemei, de modelul în baza căruia ar urma să fie soluționat diferendul transnistrean); 2) în scurt timp, Guvernul va veni cu un concept politic nou privind soluționarea conflictului transnistrean (judecând după pozițiile enunțate de Executiv până în prezent, dar și reieșind din programul de activitate al actualului Guvern, aprobat de Parlament, conceptul nou ar trebui să pornească de la prevederile Constituției Republicii Moldova privind caracterul unitar și indivizibil al statului Republica Moldova, dar și de la prevederile Legii privind statutul special al raioanelor din stânga Nistrului, din 22 iulie 2005, care stabilește acordarea unui statut de autonomie în cadrul RM regiunii transnistrene); 3) noul concept politic va fi parte a unei agende internaționale mult mai ample și care, probabil, va aborda mult mai profund așa probleme ca cea transnistreană (în continuarea demersului Republicii Moldova de internaționalizare a diferendului transnistrean)”, precizează Veaceslav Untilă.
El menţionează că „toate acestea ne duc la gândul că suntem, dacă nu în pragul unor mari schimbări în procesul de soluționare a problemei transnistrene, atunci cel puțin vom asista la tentative serioase în acest sens”.
Cristina Gurez







