Cu o experiență de aproape 30 de ani în domeniul managementului financiar, Oleg Braga cunoaște  foarte bine procesele ce țin de buna administrare a afacerilor în situații de criză.   Cum pot fi identificate oportunităţile şi cum poate fi dezvoltat  businessul chiar și pe timp de criza economică provocată de pandemie, războiul din ţara vecină, el a vorbit în interviul pentru Logos-press.

Î: Dle Braga, spuneaţi cu ceva timp în urmă că orice criză înseamnă nu doar probleme, ci şi oportunităţi. Acum, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a crizei economice provocate de aceasta, a crizei din sectorul energetic, a războiului din ţara vecină etc., putem vorbi nu doar de probleme, ci şi de oportunităţi?

O.B.: Da, desigur şi noi suntem martori cum business-ul, economia naţională au început deja să se schimbe. Pandemia de COVID-19 a determinat schimbări majore nu doar în sectorul de producere, ci şi în cel al serviciilor. S-au dezvoltat mult, spre exemplu, serviciile de livrări. Un alt exemplu – lucrul la distanţă a condus la o mini explozie în domeniul tehnologiilor informaţionale. Criza de pe piaţa energetică iarăşi a determinat schimbări majore – şi aici vorbim inclusiv despre diversificarea surselor energetice, dar şi despre reconsiderarea strategiei naţionale în acest domeniu. Ca să nu mai vorbim despre schimbările la nivel de întreprinderi strategice (ex. – creşterea rolului „Energocom”) sau de activizarea sectorului energiei alternative. Războiul din ţara vecină, din nou, s-a expus asupra business-ului, a economiei, în general – de la schimbările prin care a trecut logistica regională până la modificarea esenţială a structurii importurilor şi exporturilor.

Am adus doar câteva exemple, dar ele sunt mult mai multe şi toate vorbesc despre un singur lucru – business-ul, economia, se reorientează încercând să găsească nu doar soluţii pentru problemele existente, ci şi oportunităţi, pe care să le valorifice.

Î: Şi toate astea se expun cumva asupra bugetului?

O.B.: Efecte majore imediate asupra bugetului de stat nu pot fi, deoarece vorbim de începuturi. Spre exemplu, mulţi oameni de afaceri din Ucraina îşi relochează business-urile în Moldova. Avem deja deschise unele restaurante ale lor aici, vorbim şi de unele companii din industria IT etc. În situaţia în care constatăm că e vorba doar de unele începuturi, nu putem vorbi de careva impact sesizabil asupra bugetului de stat, dar, în perspectivă, acest lucru cu siguranţă se va resimţi. Sau un alt exemplu – activizarea pieţei imobiliare. În ultimul an au crescut sesizabil preţurile la apartamente şi chiar la chirii. Aceasta va determina o creştere semnificativă a cererii pe piaţa imobiliară şi, cu siguranţă, dezvoltatorii imobiliari vor veni cu un răspuns pe măsură la această cerere. Atunci şi se va resimţi efectul asupra bugetului. Sau, dacă vorbim de piaţa energiei alternative – asistăm la activizarea acesteia, dar e clar că efecte imediate nu pot fi. Ele vor veni în timp. Şi exact aceeaşi constatare o putem face în raport cu fiecare domeniu de activitate, cu fiecare ramură a economiei naţionale, care acum e antrenată în valorificarea oportunităţilor apărute.

Î: Şi dacă efecte imediate nu pot fi, cum rămâne cu finanţarea deficitului bugetar, care e unul enorm?

O.B.: Da, deficitul bugetar e într-adevăr enorm – 18 miliarde de lei. Dar să nu uităm că impozitele achitate de business nu sunt unica sursă de acoperire a deficitului bugetar. De regulă, atunci când se adoptă parametrii de bază ai bugetului de stat, se indică şi sursele de finanţare a deficitului bugetar. Dacă nu greşesc, în cazul nostru e vorba de credite, granturi, vânzări de hârtii de valoare de stat. În anii precedenţi, se indica că o parte din deficitul bugetar se va acoperi din privatizări. Pe fonul războiului din ţara vecină, noi nu am putut face careva privatizări de răsunet şi e clar de ce – investitorii nu se prea grăbesc să vină într-o ţară‚ în imediata apropiere a frontierelor căreia este un război. Dar lucrurile se pot schimba, de aceea această sursă de finanţare a deficitului bugetar nu trebuie exclusă. O altă posibilă sursă de sporire a veniturilor bugetare şi indirect de acoperire a deficitului bugetar este scoaterea economiei din umbră, adică combaterea economiei tenebre. La posibilităţile existente în acest sens eu m-am referit recent în cadrul unui interviu.

Iar ca să răspund direct la întrebarea dvs., voi spune că nu trebuie să facem legătură directă între oportunităţile apărute în plan de business, în plan economic, valorificarea acestora şi acoperirea deficitului bugetar. Tangenţe sunt, dar nici să facem concluzii prea optimiste nu e cazul.

Î: Dacă tot vorbim de oportunităţi ca urmare a crizelor, care credeţi că sunt domeniile ce ar putea cunoaşte cea mai dinamică dezvoltare în continuare?

O.B.: Ele sunt mai multe şi nu cred că acest interviu mi-ar oferi suficiente posibilităţi ca să mă refer la fiecare dintre ele, dar unele exemple pot fi aduse. Spre exemplu, eu văd un mare potenţial de creştere pe piaţa energiei alternative. Mai ales că este tot mai accentuată tendinţa renunţării la combustibili în favoarea alternativelor. Cât face numai decizia adoptată la nivelul UE de a renunţa, din 2035, la producerea automobilelor pe bază de combustibili tradiţionali. Chiar dacă nu suntem membri ai UE, această decizie va provoca efecte în lanţ, multe dintre care le vom resimţi din plin şi noi, inclusiv la nivelul dezvoltării anumitor segmente de piaţă.

Un mare potenţial, eu văd în dezvoltarea din continuare a sectorului tehnologiilor informaţionale. Acestea se dezvoltau destul de bine şi până acum, dar există premise să presupunem că dezvoltarea din continuare va fi şi mai accelerată.

Văd multe oportunităţi şi pentru dezvoltarea accelerată a agriculturii. Pe fonul războiului din Ucraina, se resimte un deficit pronunţat de produse agricole pe mai multe pieţe ale lumii. Implementarea noilor tehnologii în agricultură şi reorientarea exporturilor, pe care le sesizăm din plin acum, îşi vor spune cuvântul şi cred că peste ceva timp vom putea vorbi de o cu totul altă pondere şi de alt rol al agriculturii noastre.

Potenţial de creştere este şi pe piaţa imobiliară, şi pe piaţa transporturilor, şi în sectorul de producere alimentar etc. Repet: acest interviu nu are cum să ne ofere posibilitatea să ne referim la toate oportunităţile existente.

Î: Ce trebuie să facem ca să nu ratăm aceste oportunităţi?

O.B.: În primul rând, trebuie să identificăm riscurile aferente şi să ne pregătim fie să le eliminăm, fie să reducem din  impactul lor negativ. În al doilea rând, pe lângă punctele forte, trebuie să identificăm şi punctele slabe şi să acţionăm în vederea eliminării lor din timp. Voi exemplifica ce am în vedere.

Dacă vorbim de riscuri, eu cred că cel mai mare risc la această etapă este exodul masiv de populaţie. Pierdem forţă de muncă calificată, ceea ce afectează potenţialul întreprinderilor noastre. Dar, în egală măsură, pierdem şi din capacitatea de consum intern. Iar aceasta afectează nu doar agenţii economici, ci, la direct, şi bugetul ţării.

Dacă vorbim de puncte slabe, acestea ţin de cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător, care trebuie perfecţionat, reieşind inclusiv din noile realităţi. De asemenea, un punct slab este nivelul relativ înalt de birocraţie. Un alt punct slab este justiţia încă nereformată şi de aceea prea puţin eficientă. Multe exemple pot fi invocate în acest sens şi la unele din respectivele puncte slabe m-am referit chiar recent în cadrul unei expuneri publice.

De aceea, cu titlu de concluzie, pot spune că, dacă nu vrem să ratăm oportunităţile ce au apărut, de pe acum trebuie să acţionăm în vederea eliminării riscurilor şi punctelor slabe care există.

Î: În general, cum priviţi la perspectivele business-ului, ale economiei naţionale din RM în continuare?

O.B.: Cu un optimism rezervat. Sunt optimist pentru că văd perspectivele, oportunităţile apărute. În acelaşi timp, sunt rezervat pentru că nu sunt sigur că fiecare din cei ce ar trebui să se implice în valorificarea oportunităţilor le conştientizează şi, dacă da, atunci ştiu şi ce au de făcut. A venit momentul când trebuie să scoatem în prim plan şi să susţinem oameni cu viziuni, cu capacităţi şi cu dorinţă de a realiza ceva cu adevărat important pentru ţară, pentru business. Dacă vom face acest lucru, vom valorifica oportunităţile ce au apărut şi vom asigura o dezvoltare armonioasă a economiei naţionale, a ţării, în ansamblu. Dacă nu…