Prin urmare, pentru a face posibilă federalizarea Republicii Moldova, moldovenii sunt supuși unui proces intens de „mutilare ideologică” atât „pe din lăuntrul” cât și „pe din afară”. Declarația a fost făcută de Igor Klipii, fost Ambasador al Republicii Moldova în Lituania, expert în științe politice, informează TRIBUNA.

Potrivit spuselor sale, orice proces politic presupune un compromis. Totuși, în cazul federalizării lucrurile sunt mai complicate deoarece compromisul este „multietajat” iar factorii implicați destul de sofisticați.

„Modelele de federalizare sunt și ele foarte diverse iar evoluția spre o federație poate dura o veșnicie dar și se poate încheia subit. Atât prin impunerea ei brutală cât și prin evaporarea instantanee a necesității. În termeni generali, federalizarea presupune că mai multe identități acceptă crearea unui corp nou în care acestea se regăsesc și care (le) permite armonizarea intereselor. Gradul de autonomie al componentelor depinde de mai multe elemente dar, în particular, contează cât de democratic sau cât de autoritar este factorul „centralizator”, cel care impune crearea federației. Atâta timp cât componentele „federalizate” pot ceda din competențele lor fără a-și mutila identitatea procesul are șanse reale de a fi finalizat cu succes. Mai complicat pare se fie procesul în cazul când „federalizații” nu doar transmit spre centru unele din competențele lor, dar și sunt condiționate să-și revadă/modeleze identitatea. În acest caz atingerea compromisului presupune frământări mult mai serioase – atât între cei care-și „unesc destinele” cât și „pe interior” deoarece și aici se cere un compromis. Anume aceasta este, în linii generale, situația în care se află Republica Moldova: trebuie ajustată identitatea!”, a explicat el într-o postare pe Facebook.

Totodată, el a precizat că „mecanismul de anihilare a identității naționale este, în realitate, destul de simplu: negare și hărțuire”.

„De aici și discuțiile interminabile despre denumirea limbii române, de aici tentativa de a impune limba rusă drept limbă „de comunicare interetnică”, de aici emisiunile tv în două limbi concomitent (de regulă prost mânuite ambele!), de aici isteria anti-geopolitică și pro- neutralitate, de aici prezența noastră în CSI chiar dacă ne-am pornit (?) spre UE, tot de aici este și conceptul de „război civil” oprit de Armata a 14-a, dar și recentele contracte, nu tocmai transparente, „dialogurile 1+1 între părțile implicate în conflict” și aberațiile despre „partida păcii” din Tiraspol , etc, etc, etc .  Asta ar fi partea ideologică a procesului de federalizare la care suntem supuși deja de 30 de ani și care, cu siguranță, este mult mai complexă și consistentă decât am reușit s-o redau în acest text. Mai nou însă ar fi faptul că pe lângă ofensiva ideologică, s-a trecut și la activități „pe teren”, ceea ce ar însemna din cele ce putem constata pregătirea sau mai exact dezorganizarea instituțiilor moldovenești până la o stare de „pre-federalizare”, adică de compatibilizare a lor la necesitățile procesului de federalizare”, a mai notat fostul Ambasador.