Această săptămână a fost marcată de căderea Guvernului, care a activat doar cinci luni. În context, TRIBUNA vă propune un clasament al 10 Executive cu cele mai scurte mandate, de la Independență încoace.

1). Guvernul Streleț

Executivul cu cel mai scurt mandat din istoria RM a fost condus de Valeriu Streleț. A guvernat RM începând din 30 iulie 2015 și a căzut după exact trei luni de la învestire (29 octombrie 2015). Moţiunea de cenzură privind demisia Guvernului a fost depusă de socialişti şi comunişti, dar a fost votată şi de democraţi, care la acel moment erau în coaliţie cu liberal-democraţii şi liberalii. Din 29 octombrie 2015, după votarea moțiunii de cenzură, miniștrii au asigurat interimatul funcției încă trei luni de zile, iar Guvernul a îndeplinit doar funcții publice până la învestirea unui nou Cabinet de miniștri în 20 ianuarie 2016.

2). Guvernul Greceanîi II

La data de 10 iunie 2009, Guvernul Greceanîi II a primit votul de încredere acordat de Parlament, din partea a 59 de deputați comuniști (din 101 parlamentari). Totuși, mandatul acestui executiv a fost doar de 3 luni și 14 zile, dându-și demisia, urmare a învestirii unui nou Guvern.

3). Guvernul Gabrurici

„Bronzul” în acest clasament îi revine Guvernului în frunte cu Chiril Gaburici. Pe 18 februarie 2015 Guvernul, format sub conducerea lui Gaburici, a primit votul de încredere al deputaților din Parlament, decizia fiind susținută de 60 de parlamentari (din 101), membri ai fracțiunilor PLDM, PDM și PCRM. La 4 iunie 2015 Premierul Chiril Gaburici a prezentat raportul de activitate a Guvernului pentru primele 100 de zile, iar la 12 iunie, în cadrul unui briefing de presă, și-a anunțat demisia din funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova. Decizia sa de a demisiona a fost un şoc pentru politica moldovenească şi pentru societate, în general, iar pentru depăşirea crizei apărute, ca urmare a acestei demisii, a fost necesar mai mult de o lună, astfel, fiind exercitat interimatul până la data de 30 iulie 2015.

4). Guvernul Sandu

După câteva luni de incertitudine, urmare rezultatelor alegerilor parlamentare din februarie 2019, pe ultima sută de metri înainte de expirarea termenului pentru a fi declanșate noi alegeri parlamentare, PSRM și Blocul ACUM au bătut palma și au învestit un nou Guvern, în frunte cu Maia Sandu. Totuși, a guvernat Republica Moldova timp de doar 5 luni, între 8 iunie și 12 noiembrie 2019, fiind demis. Moţiunea de cenzură privind demisia Guvernului a fost depusă de socialişti, care nu au fost de acord cu decizia Guvernului, prin care și-a asumat răspunderea pe modificarea Legii Procuraturii. Moțiunea a fost votată şi de democraţi.

5). Guvernul Sturza

Ion Sturza a fost desemnat pentru funcţia de Premier pe data de 19 februarie 1999, iar Guvernul său a fost învestit „la limită”, cu votul deţinutului politic al regimului de la Tiraspol, Ilie Ilaşcu (transmis în formă scrisă). Era clar că o majoritate atât de fragilă, cum era cea care a învestit în funcţie Guvernul Sturza nu putea să reziste mult timp. Astfel, la 12 noiembrie 1999 (la 8 luni și 24 zile de la învestire) o nouă majoritate (neformală) constituită din comunişti, creştin-democraţi şi deputaţi neafiliaţi, votează (58 de voturi) pentru demiterea Cabinetului condus de Ion Sturza.

6). Guvernul Ciubuc II

La fel, 8 luni, dar și 26 zile, a guvernat Republica Moldova cel de-al doilea Executiv în frunte cu Ion Ciubuc. La data de 6 mai 1998, prin Decret al Președintelui Petru Lucinschi, Ion Ciubuc a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru, iar la 22 mai 1998 noul Guvern a primit votul de încredere acordat de Parlament. Guvernul și-a încheiat activitatea, ca urmare a unei crize politice în interiorul coaliţiei de guvernare – Alianţa pentru Democraţie şi Reforme. După ce din coaliţie s-au retras creştin-democraţii, Ion Ciubuc a fost nevoit să demisioneze (17 februarie 1999).

7). Guvernul Muravschi

Guvernul condus de Valeriu Muravschi a fost Cabinetul de miniștri care a guvernat Republica Moldova în perioada 28 mai 1991 – 1 iulie 1992, adică un an și o lună. A fost primul Executiv după obținerea Independenței și a trebuit să facă față unor provocări fără precedent. A fost Guvernul care a pus baza tuturor transformărilor radicale prin care RM a trecut în primii ani de Independență.

8). Guvernul Greceanîi I

Un an și două luni a guvernat Republica Moldova primul Executiv în frunte cu Premierul Zinaida Greceanîi. Guvernul a primit la 31 martie 2008 votul de încredere acordat de Parlament, din partea celor 56 de deputați comuniști (din 101 parlamentari). Guvernul a demisionat la data de 4 mai 2009, urmând procedura constituțională, care să permită instalarea unui nou Executiv după alegerile din 5 aprilie 2009. Guvernul și-a continuat interimar activitatea până la votarea de către Parlament la 10 iunie 2009 a unui nou Guvern condus de Zinaida Greceanîi, cu o componență aproape identică din Guvernul Greceanîi I.

9). Guvernul Filat I

După o perioadă de 8 ani de guvernare comunistă, la 25 septembrie 2009 a fost învestit de către Alianța pentru Integrare Europeană (PLDM, PDM, PL, AMN) un Executiv pro-european, în frunte cu Vlad Filat. Durata sa de viață a fost doar de un an și trei luni, având în vedere că, la 27 decembrie 2010, Vlad Filat a prezentat demisia în legătură cu validarea alegerilor pentru un nou Parlament. Totuși, conform legii a rămas în exercițiu până la învestirea noului Guvern, la 14 ianuarie 2011.

10). Guvernul Ciubuc I și Guvernul Braghiș

Poziția a zecea în clasament revine la două Guverne, având în vedere că ambele au avut o durată de activitate de un an, 3 luni și 28 zile. Astfel, este vorba despre primul mandat al Guvernului condus de Ion Ciubuc – care a fost la guvernare în perioada 24 ianuarie 1997 – 22 mai 1998 și Guvernul care l-a avut în frunte pe Dumitru Braghiș – 24 ianuarie 1997 – 22 mai 1998.