[ X ]
Editorial28 Iulie 2019 07:00

Politicienii şi justiţia sau de ce cei din noua guvernare trebuie să se gândească bine înainte de a face declaraţii

Justiţia din Republica Moldova astăzi este împărţită în două mari tabere – cei care au rămas fideli fostei guvernări şi fac tot posibilul pentru a-i proteja interesele, obstrucţionând noua guvernare, şi cei care stau cu „urechile ciulite” la ce declară reprezentanţii noii guvernări pentru a încerca să le facă acestora pe plac, în speranţa că vor intra în graţiile lor. Admit că undeva între aceste două mari tabere este şi un micuţ de tot procent al celor care încă încearcă să-şi facă cinstit meseria, neglijând factorul politic. 

Nu ştiu dacă cei care reprezintă noua putere sunt conştienţi de această stare de lucruri în justiţie, dar lucrurile stau anume astfel. Iar cine vrea să se convingă, nu are decât să examineze atent ce decizii de răsunet au luat judecătorii de la diferite instanţe în ultimele săptămâni. Nu mă interesează tabăra din justiţie care continuă să facă jocul fostei puteri – probabil, ei au interesele lor şi ar fi fost naiv să credem, că, după o „colaborare fructuoasă” cu fosta putere, aceşti judecători vor deveni peste noapte independenţi. Nu mă interesează nici măcar cei din a doua tabără – mă rog, pupcurismul şi instinctul de autoconservare tot timpul şi-au spus cuvântul, inclusiv în sistemul judecătoresc. Mă interesează comportamentul noii puteri, care, cu sau fără voie, exercită o presiune directă asupra sistemului de justiţie.

Analizând atent comportamentul reprezentanţilor noii puteri, distingem trei preocupări de bază ale acesteia în raport cu justiţia şi victimele acesteia. Prima – curăţarea sistemului judecătoresc de oamenii fostului regim. Aici, nu avem ce reproşa noii puteri – ei au declarat deschis că acesta e un obiectiv prioritar al lor. A doua – scoaterea de sub presiunea justiţiei părtinitoare a victimelor politice. Aici, puterea face o distincţie clară (deşi nu declară acest lucru) şi îi consideră victime politice doar pe acei care au avut de suferit fiind în rândurile sale în perioada când era în opoziţie. Această abordare este greşită, or numărul victimelor politice este mult mai mare. Începând de la zecile şi sutele de cazuri ale primarilor persecutaţi pe criterii politice, a agenţilor economici, a deputaţilor, a liderilor de opinie şi terminând cu arhicunoscutele cazuri ale lui Iurie Bolboceanu, Vlad Filat, Veaceslav Platon etc. Pe aceştia din urmă noua putere nu-i consideră victime politice, deşi o mulţime de organizaţii de profil din ţară şi de peste hotare şi-au expus opinia că ei nu au avut parte de procese corecte, ceea ce automat presupune prezenţa motivaţiei politice. Posibil, acestor oameni este ce de reproşat, dar să te faci a nu vedea că dosarele lor au fost motivate politic, aceasta e minimum lipsă de corectitudine.

Şi aici ajungem la cea de-a treia direcţie – sub influenţa propagandei fostului regim, multor figuranţi în dosarele politice (inclusiv Bolboceanu, Filat, Platon) l-i s-a creat o imagine diabolică, de aceea, noua guvernare, considerând că asocierea sa cu respectivele persoane implică pericole de imagine, încearcă să se detaşeze de ele, de multe ori fiind chiar mai vehementă în acuzaţii decât fosta putere. Subiectiv gândind, e de înţeles această preocupare a noii guvernări faţă de propria imagine, mai ales că se fac trimiteri şi la raportul Kroll-2 în care apar numele unor figuranţi în dosarele politice. Dar ce este Kroll-2, dacă nu (în mare parte) o compilare de documente publice (în mare parte), inclusiv a unor materiale apărute în presă. Dacă au fost materiale în presă, dacă au fost condamnări (indiferent că a fost vorba de procese incorecte), numele acestor oameni nu aveau cum să nu apară în Kroll-2. Acum lor trebuie să li se asigure dreptul la un proces echitabil, de care au fost lipsiţi anterior. Iar justiţia (liberă şi independentă) să dovedească dacă sunt sau nu vinovaţi.

Şi aici ajungem la cel mai important aspect: presiunea exercitată indirect de noua putere asupra justiţiei. Scriam mai sus că o bună parte din judecători se „uită în gura” noii puteri. Iar  noua putere, vrând să se detaşeze cât mai mult de persoane care, în opinia sa, ar pute-o compromite, face declaraţii tari despre „vina acestor persoane” şi „despre locul în care trebuie să stea”. Cum vor proceda judecătorii care stau cu „urechea ciulită” la ce declară reprezentanţii noi puteri? Evident, vor încerca „să se ridice la înălţimea aşteptărilor” acestora. Vor avea parte cei vizaţi de procese corecte? Mă îndoiesc…

Eu înţeleg că noua putere îi recunoaşte drept victime politice doar pe cei care fac parte din echipa sa şi au avut de suferit de pe urma fostului regim. Eu înţeleg că noua putere nu vrea să fie asociată cu anumite persoane. Dar nu înţeleg de ce se fac o mulţime de declaraţii iresponsabile, care nu sunt nimic altceva decât presiuni indirecte asupra justiţiei. Prin ce se deosebeşte, în acest caz, noua putere de precedenta, dacă face aceeaşi justiţie la televizor sau în conferinţe de presă?

Părerea mea este că situaţia multor figuranţi în dosare politice acum e mai proastă decât cu două luni în urmă. Dacă anterior ei trebuiau să lupte doar cu justiţia controlată de fostul regim, acum trebuie să lupte şi cu justiţia care „interceptează semnale” de la noua guvernare şi încearcă să-i facă pe plac. De aceea, îndemnul meu pentru reprezentanţii noii guvernări este să se gândească bine înainte de a declara sau de a face ceva, pentru că unele declaraţii iresponsabile sau pripite pot distruge destine…

Dumitru Spătaru

Comentarii

Top știri

Sondaj

  • Ce aşteptări aveţi de la alegerile locale?

    View Results

    Loading ... Loading ...