[ X ]
Comentarii3 Iulie 2018 07:00

Republica Moldova: regim politic în agonie

„Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii, că pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite pentru oameni, izvorînd puterile lor doar din consimțămîntul celor guvernați, că, atunci cînd orice Formă de Guvern devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, și să instituie o nouă Guvernare, stabilindu-i fundația pe astfel de principii și organizîndu-i puterile în asemenea formă, încît să le pară lor cel mai probabil să producă Siguranță și Fericire”

Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii, 4 iulie 1776

Pornind de la aceste afirmații sacre, din punctul de vedere al valorilor democrate, vom încerca să dăm o lectură teoretică evenimentelor care au loc în Republica Moldova, după alegerile primarului general al capitalei – evenimente și acțiuni care demonstrează agonia regimului oligarhic existent.

Pentru început, dorim să menționăm faptul că criza sistemului politic din Republica Moldova nu încetează de mai mulți ani. Această criză a dus la tragicele evenimente din primăvara anului 2009 și la o mulțime de alte acțiuni de protest în cursul anilor, din partea cetățenilor nemulțumiți de regim.

O dată cu trecerea anilor, criza devine tot mai profundă, dar forțele politice îmbolnăvite de autoritarism, oligarhism și corupția puterii au fost surde și oarbe la cerințele cetățenilor, au fost inerte în fața problemelor care dărîmau societatea.

Astăzi, am ajuns pe un „cîmp minat”, care explodează la fiecare pas politic, producînd distrugeri sociale impresionante. O astfel de „mină” a explodat și după alegerile din capitală. Această „mină socială” este atacarea rezultatelor alegerilor și a unei coaliții de partide politice de către magistrați, fapt de o gravitate ne mai auzită și periculoasă într-o democrație constituțională reprezentativă.

Este notoriu faptul că, de mai mulți ani, regimul oligarhic și autoritar folosește organele de justiție drept unealtă atît pentru afaceri nelegitime, cît și pentru atacarea principiilor democrate. Această situație demonstrează falimentul forțelor politice aflate la guvernare, care și-au epuizat potențialul intelectual și profesional, dar și legitimitatea de a guverna.

Cum a fost oare cu putință să ajungem la o așa autodistrugere a statului, a unității sociale și a regimului democrat?

Este știut faptul că un regim politic democrat are drept fundament un anumit nivel de legitimitate din partea celor mai mulți cetățeni, care constituie suportul, energia și stabilitatea unei guvernări. Dar această legitimitate poate fi oricînd retrasă, așa cum a fost dată unei guvernări de către cetățenii Republicii Moldova. Nu au însemnătate motivele, printre care poate fi și o mutație a majorității parlamentare, nedorită de oameni, care lipsește guvernarea încropită de legitimitate, căci cetățenii nu se mai simt reprezentați de noua guvernare.

Pe de altă parte, un așa fenomen se naște din cauza incapacității guvernării de a da un răspuns la problemele mari care macină societatea. Într-o așa situație, opoziția se propune și este acceptată de cetățeni drept unica soluție de depășire a greutăților. O polarizare extremă a electoratului se produce în societate, dînd naștere neîncrederii reciproce între toate forțele politice, instituționalizate și sociale, ceea ce înăbușă o posibilă conlucrare.

Această stare de lucruri ne demonstrează că regimul a ajuns în imposibilitatea de a guverna. Singura soluție posibilă pentru un regim politic delegitimat rămîne implicarea magistraturii în legitimarea guvernării și a acțiunilor ei. Este o strategie politică anormală și autodistructivă într-o democrație.

Confruntarea dintre partidele politice și instituțiile publice, în cazul dat – magistratura, este absurdă într-un regim democrat. Partidele politice participă, prin reprezentanții lor, la formarea instituțiilor publice și la crearea cadrului normativ de desfășurare a activității acestora. Pe de altă parte, instituțiile publice veghează asupra activității partidelor, în ceea ce privește respectarea legislației despre organizațiile social-politice și a normelor de conviețuire socială. Existența unui echilibru sănătos între partide și instituții este, în aceste împrejurări, indispensabil. Nici una dintre aceste părți nu poate fi superioară celeilalte, deoarece se pierde substanța procesului politic.

Vom spune, în această ordine de idei, că partidele politice și instituțiile publice sînt, în cadrul procesului democratic, ca două străzi care se intersectează, dar această intersectare nu poate fi privită nicidecum drept cauză a unui posibil accident. În ceea ce ține de alegerile din capitală, instituțiile publice au provocat accidentul, prin implicarea magistraturii într-o problemă politică destul de spinoasă, cea a alegerilor. De subliniat cu profundă convingere că legitimitatea hotărîrilor organelor de justiție într-o problemă care ține de competența politică este lovită de mari îndoieli într-o democrație, mai ales într-o democrație atît de fragedă și firavă ca cea din Republica Moldova.

Regimul politic a complicat, prin acțiunile sale, și mai mult situația, contribuind le pierderea autenticității instituțiilor publice. O asemenea pierdere gravă nu îi poate preocupa numai pe dictatori.

De ce a fost totuși implicată magistratura în lupta politică?

Mai întîi de toate, deoarece nu este un regim politic democrat în Republica Moldova. În al doilea rînd, datorită golurilor din legislația Republicii Moldova, goluri la care s-au acomodat foarte bine găștile criminale și oligarhia partidelor, împotmolită în corupția puterii. Numai așa pot fi explicate crearea unor coaliții politice monstruoase, care au stăpînit timp de zeci de ani. În al treilea rînd, recursul regimului politic la puterea magistraturii este o șmecherie bine cunoscută în știința politicii. Forțele politice o folosesc atunci cînd sunt pe punctul de a pierde puterea, se pierde unitatea forțelor care se află la guvernare, regimul politic se simte delegitimat pentru alte acțiuni ș.a. Pentru a amîna cedarea puterii, a-și regrupa puterile și a înfrunta o mulțime de probleme, partidele și regimurile înaintează probleme de ordin tehnic sau juridic. În al patrulea rînd, magistratura din Republica Moldova a pierdut cu anii încrederea cetățenilor, deoarece a participat, în egală măsură, la fărădelegile regimului. Ea nu și-a demonstrat independența și nepărtinirea, care trebuie să o caracterizeze. O mare parte din responsabilitate îi aparține Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta are sarcina de a apăra independența instituției de atacurile violente ale politicului, apucături de care nu se poate nicidecum dezbăiera nici societatea contemporană, nici Republica Moldova. În al cincilea rînd, situația creată denotă o lipsă de maturitate și cultură politică în sînul guvernării, care nu este în stare să medieze procesele politice atinse puternic de criză. Agravează situația și lipsa în stat a unei instituții care ar avea o destulă legitimitate pentru a media procesele politice împotmolite în criză și confruntările de pe scena politică a forțelor aflate în competiție. Este mare nevoie, într-o societate democrată, de un asemenea mediator imparțial, pentru a rezolva problemele care împiedică o competiție politică corectă.

În concluzie, vom sublinia următoarele:

  • regimul politic oligarhic și iresponsabil a creat un precedent anormal în procesul politic;
  • conflictele dintre partidele politice și magistratură sînt absurde și nefirești unui regim democrat, trădînd o miopie politică;
  • acest precedent politic este un monstru, care a fost și va fi greu de stăpînit în toate epocile.

Este necesar ca toate forțele politice fidele valorilor democrate, oricare sunt ideologia și obiectivele programatice, să-și unească eforturile în vederea medierii și rezolvării acestui precedent, care trebuie să rămînă unic în istoria Republicii Moldova.

Tudor Tomozei,

Octavian Bejan

Sondaj

  • Cine are nevoie de presă liberă în Moldova?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...