Olga Cebotari, deputată a Fracțiunii Socialiștilor și vicepreședință a Comisiei pentru Integrare Europeană din Parlamentul Republicii Moldova, într-o intervenție la Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene, la sesiunea dedicată rolului Parlamentului în negocierile de aderare ale Republicii Moldova, a declarat că „transpunerea acquis-ului este necesară chiar dacă spre transpunere sunt și prevederi care au o relevanță practică redusă. Dar, pentru cetățean reforma devine reală atunci când este sesizabilă, măsurabilă  și când drepturile îi sunt protejate”, informează TRIBUNA.

Politiciana, în acest context, s-a referit la trei provocări. Iar prima este volumul și complexitatea legislației. „Adevărul este că volumul de lucru este impunător, iar multe proiecte sunt complexe. Ele cer cunoștințe juridice, economice și tehnice pe care trebuie să avem posibilitatea să le mobilizăm. Nu este suficient să știm că o prevedere există în legislația europeană. Trebuie să înțelegem cum va funcționa în Republica Moldova, cât va costa și ce consecințe va avea pentru cei care trebuie să o respecte. Da, calendarul de aliniere nu este un secret, dar chiar și așa mulți cetățeni și nu sunt pregătiți pentru schimbările radicale din mediul de afaceri, spre exemplu. Înțeleg argumentul pe care îl auzim din partea guvernării: există o deschidere la nivel european și trebuie să folosim acest moment. Sunt de acord că oportunitatea contează. Dar legile pe care le votăm acum vor rămâne și după acest mandat, iar consecințele lor vor fi suportate ani la rând. De aceea, viteza trebuie susținută de capacitate: experți, analize de impact, consultări reale, intense și o planificare cat mai previzibila. Dacă un proiect complex ajunge târziu în Parlament, iar termenul de adoptare este foarte apropiat, timpul pentru examinarea lui serioasă se reduce”, a subliniat ea.

A doua provocare, potrivit spuselor sale, este capacitatea de implementare: „Raportul european arată că aproximativ una din cinci funcții din serviciul public este vacantă. Constată, de asemenea, deficiențe de implementare și o deteriorare a legăturii dintre politici și finanțare”.

Iar treia provocare – a menționat deputata – este calitatea monitorizării. „Avem nevoie de audieri periodice, axate pe probleme concrete. Pentru fiecare angajament important trebuie să fie clar cine răspunde de îndeplinirea lui, în ce termen, cu ce resurse și pe baza căror indicatori verificăm rezultatele. Atunci când apar întârzieri, audierile trebuie să clarifice cauzele și să se încheie cu recomandări precise și cu un termen la care Comisia va verifica îndeplinirea lor”, a adăugat parlamentara.

Olga Cebotari a mai spus că sunt necesare pregătiri temeinice pentru aplicarea legilor înainte de a le adopta, precum e necesară și o implicare parlamentară mai timpurie în discutarea angajamentelor de negociere.

„Trebuie să înțelegem din timp ce obligații asumăm, ce capacitate avem să le îndeplinim și unde sunt necesare perioade tranzitorii bine argumentate. Aceste decizii influențează bugetul, competitivitatea economiei și viața oamenilor pentru mulți ani.

Susținerea obiectivului european ne obligă să punem întrebări exigente Guvernului. Iar Parlamentul trebuie să aplice aceleași standarde propriei activități: transparență, consultare și examinare temeinică.

Trebuie să vorbim deschis și despre relația dintre Guvern, Biroul pentru Integrare Europeană și Parlament. Aici trebuie să punem și o întrebare foarte concretă: cât de mult este implicat un deputat din opoziție în procesul de integrare europeană? Este invitat să contribuie la discutarea pozițiilor de negociere, a priorităților și a deciziilor importante? Primește informațiile la timp și are posibilitatea să formuleze propuneri înainte ca deciziile să fie luate? Din experiența personală în Comisie, consider că BIE nu ne implică suficient în consultările privind procesul de aderare. Raportările în fața Comisiei sunt prea rare sau superficiale, iar discuțiile asupra unor angajamente importante nu au întotdeauna loc suficient de devreme pentru ca deputații să poată contribui efectiv. Uneori, suntem informați despre decizii deja conturate, când spațiul pentru o dezbatere reală este foarte redus”, a declarat ea.

Deputata a subliniat, totodată, că un deputat din opoziție are același mandat de reprezentare a cetățenilor și aceeași responsabilitate de a examina riguros angajamentele țării.

„Este legitim să întrebăm de ce solicităm o anumită perioadă tranzitorie, dacă termenul asumat este realist, ce costuri va suporta mediul de afaceri sau dacă instituțiile sunt pregătite să aplice o reformă. De aceea, avem nevoie de raportări periodice ale BIE și ale instituțiilor responsabile, de consultări înaintea deciziilor importante și de urmărirea recomandărilor formulate de Comisie. Susținerea integrării europene presupune și exercitarea unui control parlamentar exigent. Tocmai pentru că acest proces este atât de important, el trebuie să beneficieze de dezbatere, transparență și responsabilitate democratică”, a mai spus Olga Cebotari, care a precizat: „integrarea europeană presupune inclusiv un Parlament în care opoziția poate exercita efectiv controlul asupra Guvernului. BIE și instituțiile responsabile trebuie să asigure consultări regulate și substanțiale, inclusiv cu deputații din opoziție. Iar contribuția noastră trebuie judecată după argumente și utilitatea ei pentru țară. Până la urmă, oamenii vor judeca acest proces prin ceea ce se schimbă în viața lor. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că legile votate produc acele schimbări”.