Olga Cebotari, deputată a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și vicepreședintă a Comisiei pentru integrare europeană din cadrul fracțiunii PSRM, în cadrul unui briefing susținut astăzi la Parlament, s-a referit la mai multe aspecte din Raportul anual de extindere al Uniunii Europene privind Republica Moldova, evidențiind principalele restanțe și probleme semnalate de Comisia Europeană, informează TRIBUNA.

Politiciana a spus că, „chiar dacă în aceste 2 zile auzim doar despre rezultate mari și progrese semnificative realizate de țara noastră, documentul semnalează și o mulțime de restante în diferite domenii. Unicul capitol, care a fost apreciat cu nota (un progres foarte bun) este capitolul 31, care ține de politica externă, de securitate și apărare. În majoritatea domeniilor Comisia Europeană a evaluat progresul Moldovei ca fiind bun, deși în unele domenii rezultatele au fost semnificativ modeste”.

„Raportul Comisiei Europene confirmă progrese în procesul de aderare, dar totodată semnalează restanțe semnificative în mai multe domenii. Multe dintre recomandările de anul trecut au fost îndeplinite doar parțial și rămân valabile. Adoptăm legi, dar aplicarea lor continuă să fie o problemă. Aici trebuie să se concentreze efortul Guvernului, pentru ca reformele să producă rezultate sesizabile.

Recunoaștem progresele consemnate de Comisia Europeană, însă, pentru mulți cetățeni, acest optimism nu se reflectă suficient în nivelul de trai, calitatea serviciilor publice și accesul la actul de justiție. Oamenii resimt progrese pe hârtie dar nu și în viața lor și aceasta rămâne cea mai mare probl în opinia mea. Atacul cibernetic din ultimele zile și moartea unei biete bătrâne în timpul depunerii cererii la o compensație de 25-50 euro, vorbește mai mult despre starea lucrurilor în tara”, a mai spus ea.

Deputata a declarat că prima problemă este funcționarea justiției și eficiența luptei împotriva corupției. Comisia semnalează deficitul de personal și durata proceselor  Astfel, în 2025, 38 de procese în primă instanță în cauze de corupție la nivel înalt, privind 85 de persoane, au fost încetate din cauza expirării termenului de prescripție.

A doua problemă, potrivit spuselor sale, este calitatea democrației și controlul parlamentar. Raportul constată că dialogul dintre majoritate și opoziție este insuficient și că nicio ședință plenară nu a fost dedicată proiectelor opoziției.

A treia problemă – a menționat Olga Cebotari – este capacitatea statului de a aplica reformele. „Reforma administrației publice avansează cu lacune. Pentru acțiunile prevăzute în 2025 de programul de implementare a Strategiei RAP 2023-2030, rata de realizare raportată de autorități este de 65%. Legătura dintre planificarea politicilor și buget este una dintre cele mai slabe componente ale sistemului și s-a deteriorat în 2026. Recrutarea pe merit nu este aplicată consecvent, iar salarizarea rămâne fragmentată și necompetitivă. În aceste condiții, cum atragem și păstrăm oamenii care trebuie să ducă reformele la capăt?”, a adăugat ea.

De asemenea, parlamentara a constatat că, deficitul de personal trece ca un fir roșu prin raport: aproximativ 20% dintre funcțiile din serviciul public sunt vacante; Consiliul Concurenței precum și Centrul Național de Management al Crizelor sunt subdimensionate, iar AIPA trebuie să își consolideze și să-și păstreze personalul.

Alte probleme semnalate de Olga Cebotari sunt: poziția fiscală a țării a slăbit – deficitul rămâne ridicat, datoria publică urmează o traiectorie ascendentă, execuția investițiilor publice rămâne redusă, iar cadrul bugetar pentru 2026–2028 nici nu a fost aprobat; Comisia cere responsabilități clare în gestionarea banilor publici, suficienți auditori pregătiți să verifice fondurile europene și aplicarea recomandărilor Curții de Conturi; politica noastră nu este complet aliniată la cea a UE; nivelul de trai și competitivitatea economiei;  acoperirea insuficientă cu servicii sociale și probleme de direcționare a sprijinului;  cheltuieli insuficiente pentru cercetare și dezvoltare; cu privire la pregătirea economiei pentru piața internă și combaterea spălării banilor: întârzieri repetate la operaționalizarea liniei Vulcănești-Chișinău etc.

Deputata s-a referit și la Foaia de parcurs și a spus că documentul stabilește priorități pentru 2027, dar nu garantează închiderea capitolelor.

„Trecerea la închideri provizorii depinde de îndeplinirea criteriilor intermediare privind statul de drept. Una dintre condițiile pentru închiderea capitolelor este obținerea unui progres esențial pe reforma justiției și demonstrarea rezultatelor reale în lupta cu corupția Iar includerea unui capitol în calendar nu înseamnă că problemele din acel domeniu sunt deja rezolvate.

Solicităm Guvernului să coreleze Planul Național de Aderare cu foaia de parcurs a Comisiei Europene și să prezinte Parlamentului termenele, resursele și responsabilitățile pentru îndeplinirea obiectivelor, cu raportare periodică asupra rezultatelor”, a menționat ea.

Olga Cebotari afirmat că rolul opoziției este de a atrage atenția asupra acestor probleme, același lucru s-a întâmplat și în celelalte state care au aderat la UE în trecut. „Oportunitățile parcursului european trebuie valorificate cu responsabilitate, astfel încât cetățenii să resimtă progresele printr-un acces mai bun la justiție, servicii publice de calitate și mai multe șanse de dezvoltare economică. Oamenii așteaptă rezultate reale și bunăstare, nu legi bifate și rapoarte frumoase”, a conchis politiciana.