Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) se pronunță categoric împotriva reformei administrației publice locale propuse de Guvernul PAS în forma sa actuală. PSRM consideră că lichidarea a peste 300 de primării și transformarea celor 32 de raioane în trei regiuni vor conduce la limitarea autonomiei locale, centralizarea puterii și a resurselor financiare, precum și la înrăutățirea accesului cetățenilor la serviciile publice. Socialiștii cer revenirea la consultări cu aleșii locali și identificarea unui consens politic, informează TRIBUNA.

Declarația a fost făcută de președintele PSRM, Igor Dodon, în cadrul unui briefing susținut la Parlament. Liderul PSRM a subliniat că o reformă administrativă de asemenea amploare nu poate fi realizată fără acordul societății, al autorităților publice locale și al forțelor politice.

„Încă de la început, când a fost lansată această reformă, am declarat că, pentru realizarea unei reforme durabile, este necesar un consens politic. Din păcate, Guvernul continuă să insiste asupra propriei concepții. Este vorba despre lichidarea a peste 300 de primării și reducerea celor 32 de raioane la trei regiuni. Este evident că, în aceste condiții, nu putem susține acest proiect în esență”, a declarat Igor Dodon.

Președintele PSRM a îndemnat Guvernul să revină la consultări și la identificarea unui compromis care să beneficieze de susținerea atât a majorității parlamentare, cât și a opoziției.

Totodată, Igor Dodon a subliniat că PSRM își asumă angajamentul de a revizui această reformă, care nu corespunde intereselor cetățenilor Republicii Moldova, după schimbarea guvernării.

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a atras atenția asupra faptului că acțiunile Guvernului contravin principiilor descentralizării, pe care Republica Moldova le promovează în relațiile cu partenerii internaționali.

Potrivit acestuia, „Guvernul PAS centralizează banii, centralizează competențele și, practic, îi privează pe aleșii locali de posibilități și resurse financiare, distrugând tot ceea ce numim autonomie locală”.

El a subliniat că nu se poate vorbi despre o autonomie locală reală atât timp cât deciziile la nivel local sunt luate, de fapt, de reprezentanții Cancelariei de Stat, care se situează deasupra președinților de raioane, primarilor și consiliilor locale.

O preocupare deosebită pentru socialiști o reprezintă și consiliile regionale propuse.

„Este o încercare de a institui controlul politic asupra proceselor din teritoriu. Așa-numitele consilii regionale – fără competențe, fără atribuții, fără buget, practic fără nimic. Despre ce proiecte putem vorbi, dacă deciziile privind acestea nu sunt luate de aleșii locali, ci de reprezentanții puterii centrale?”, a menționat vicepreședintele Parlamentului.

De asemenea, acesta a semnalat cazuri în care deciziile privind comasarea administrativă sunt luate fără a ține cont de opinia locuitorilor. În acest sens, Vlad Batrîncea a menționat localitatea Vadul lui Vodă și situația din municipiul Chișinău.

„Nu putem susține o reformă în cadrul căreia deciziile sunt luate la centru, fără a ține cont de opinia populației”, a declarat Vlad Batrîncea.

Deputatul PSRM Marcel Cenușa a calificat reforma drept una pripită, care poate genera consecințe sociale grave. În special, acesta a atras atenția asupra problemelor care vor apărea în cazul creării regiunii de sud cu centrul la Cahul, în componența căreia urmează să fie incluse șapte raioane.

„Imaginați-vă cum vor ajunge reprezentanții din Ștefan Vodă și Căușeni, care vor trebui să parcurgă peste 200 de kilometri. Care va fi statutul real al acestor consilii regionale și cum vor putea ele funcționa?”, s-a întrebat deputatul.

Potrivit acestuia, reforma va crea dificultăți suplimentare și pentru locuitorii primăriilor mici, care, în urma comasării, s-ar putea afla la o distanță de 50–70 de kilometri de centrul administrativ.
Deputatul a pus, de asemenea, în discuție compatibilitatea organizării administrativ-teritoriale propuse cu prevederile Constituției Republicii Moldova.

„Vă amintesc de articolele 110 și 113 din Constituția Republicii Moldova, care stipulează clar că organizarea administrativ-teritorială a țării include sate, orașe și raioane. Cum putem crea aceste regiuni fără a aduce reforma în concordanță cu prevederile Constituției sau fără a modifica însăși Constituția?”, a întrebat Marcel Cenușa.

Deputata PSRM Alla Pilipețcaia a prezentat exemple concrete ale consecințelor unor decizii administrative adoptate fără a ține cont de opinia locuitorilor.

În special, aceasta a relatat despre situația satului Zastînca din raionul Soroca, care este despărțit de municipiul Soroca „doar de o stradă”, dar care a fost inclus în componența satului Cosăuți, situat la aproximativ zece kilometri distanță. Potrivit deputatei, decizia a fost adoptată de majoritatea reprezentanților Cancelariei de Stat, în pofida obiecțiilor formulate.

Ea a comunicat că reprezentanții administrației locale au contestat decizia în instanță și au câștigat deja procesul în prima instanță. Potrivit deputatei, locuitorii satului Zastînca intenționează să continue lupta pentru apărarea intereselor lor.

Alla Pilipețcaia a atras atenția și asupra lipsei unor argumente clare și convingătoare care să justifice reorganizarea nivelului raional. În acest sens, ea a oferit exemplul consultărilor publice desfășurate la Soroca, unde reprezentanții Guvernului nu au putut răspunde întrebărilor adresate de primari și de ceilalți participanți.

Deputata a amintit că anterior fusese discutat modelul creării a zece raioane consolidate, în timp ce acum Guvernul propune păstrarea a doar trei regiuni.

„La consultarea publică, unul dintre președinții de raion a adresat întrebarea: care sunt motivele și argumentele care au determinat Guvernul să renunțe la ideea creării a zece raioane consolidate și să treacă la constituirea a doar trei regiuni? Răspunsul primit a fost că această decizie a fost luată de prim-ministrul Vasile Tofan”, a relatat deputata.

Ea s-a întrebat dacă nu cumva țara va trebui să-și redeseneze din nou harta administrativ-teritorială la următoarea schimbare a Guvernului.

Socialiștii insistă asupra revizuirii conceptului propus, organizării unor consultări ample și elaborării unei soluții bazate pe consens social și politic, care să respecte normele constituționale și să țină cont de necesitățile reale ale locuitorilor fiecărei localități.