Igor Munteanu, expert al IDIS „Viitorul”, a constatat că politica bugetar-fiscală pentru anul 2027, anunțată de prim-ministrul Vasile Tofan, este contrazisă de 4 presiuni mari: o rată a sărăciei de 33,6% în creștere în anul 2026; o reformă, care mută povara dinspre muncă spre consum și capital; o datorie publică de cca. 40% din PIB și o inflație greu de stins integral în 2026. Ele arată un spațiu limitat de manevre pentru guvern, informează TRIBUNA.

Potrivit spuselor sale, noua Politică Fiscală asumată de guvern este net mai prudentă decât cea inițială.

„Prudența reduce șocul, nu îl anulează. Guvernul a renunțat la uniformizarea TVA la 20% și menține 8% la pâine, lapte, legume, fructe, lactate și medicamente. Corecția variantei inițiale este o victorie a consultărilor publice și merită recunoscută ca atare, dar acceptarea condiționată a unui sector nu echivalează cu absența impactului pe consumatorul final. Gospodăria medie cheltuie 41,0% pe alimente și băuturi nealcoolice și 16,2% pe locuință, apă, electricitate și gaze — 57,2% din buget în categoriile lovite de reformă. Gospodăriile rurale, cele mai expuse sărăciei, alocă o pondere și mai mare hranei. În mediul rural, salariile asigură doar 44,4% din venituri; restul vine din prestații sociale (25,2%) și remitențe (12,8%). Compensarea prin reducerea impozitului pe salariu ajunge la salariații formali, dar nu ajunge la pensionari, la gospodării de subzistență, la beneficiarii de remitențe și lucrătorii informali — segmentele atinse de rata sărăciei absolute. Aceștia plătesc integral TVA-ul majorat fără a primi contrapartida fiscală”, a constatat el.

Totodată, liderul de opinie a remarcat că, lecția centrală din examinarea documentului este că atingerea obiectivelor stabilite de guvern ține de creșterea bazei/impozitare în economie și nu de mărimea cotelor.

„Documentul Politicii Fiscale este totuși perfectibil, fiind necesare 5 corecții până la 21 august:

1. Retragerea majorării TVA la cereale și oleaginoase (8% → 12%). Este măsura cu cel mai prost raport ”cost politic – venituri fiscale” din întregul pachet. Producția merge la export, taxat cu cotă zero, deci majorarea cotei interne nu generează venit proporțional, ci blochează o lichiditate suplimentară în mecanismul de restituire — exact în sectorul cu 25% dintre fermierii mici și mijlocii deja în insolvență. Compensarea veniturilor există și a fost deja formulată public: armonizarea accizelor pe toate categoriile de produse din tutun, estimată la circa 1 mlrd lei anual, acoperă cu marjă suficientă cele 0,75 mlrd revendicate de sector.

2. Alinierea pragului de scutire la energia electrică. Guvernul își apără pragul la gaze cu argumentul că 150 m³ acoperă peste 85% dintre consumatori. Argumentul e valid și verificabil. Problema este că nu a fost aplicat și la electricitate: pragul de 100 kWh lunar nu acoperă o proporție echivalentă din gospodării. Sub 50% din gospodării sunt conectate la gaze naturale, în timp ce 100% au curent electric. în aceste condiții, fie se publică distribuția reală a consumului electric și se ajustează pragul la același nivel de acoperire, fie criteriul echității nu se aplică acestui document.

3. Publicarea estimării de venituri și a analizei de impact pe decile de venit. Un interval declarat între 1-10 mlrd lei nu este o estimare, ci recunoașterea că modelarea este ne-finalizată. Fără cifra fermă nu se poate evalua sustenabilitatea bugetară, nici proporționalitatea costului social și nici nu poate fi apărată reforma de cei care ar dori să o apere. Analiza pe decile este, în plus, singurul instrument care poate demonstra sau infirma acuzația de caracter regresiv.

4. Eșalonarea accizei la motorină. Cu 20% majorare, este măsura cu cea mai mare putere de alimentare a inflației: lovește simultan agricultura, transportul și, prin ele, prețul final al tuturor bunurilor. Cumulată cu majorarea TVA la cereale, versiunea a 2 a Politicii fiscale face din agricultura cel mai penalizat subiect din toată economia. Oare de ce? Soluția – o introducere în 2 tranșe anuale ar reduce șocul fiscal fără a pierde venitul.

5. Corectarea celor 2 incoerențe interne. Dublarea impozitului pe câștigurile de capital (6% → 12%) contrazice obiectivul, enunțat de premier în aceeași săptămână, de a tempera prețurile la locuințe — se recomandă diferențierea între prima locuință și tranzacțiile cu caracter speculativ. Iar acciza pe automobilele electrice contrazice frontal Programul național de mobilitate electrică 2030, care țintește 1/4 din parcul auto deja electrificat. Pentru coerență nu ar fi de tolerat două contradicții vizibile cu propriile politici publice. Condiția fără de care nimic din cele de mai sus nu contează”.

„Măsurile de protecție incluse în pachet — praguri de consum, cote reduse menținute — sunt pasive: ele evită o pierdere, dar nu compensează una. Într-un stat cu 33,6% rată a sărăciei absolute și în creștere de 3 ani la rând, protecția pasivă este insuficientă.

Pachetul are nevoie de un mecanism activ de compensare țintit către primele 3 decile de venit, calibrat pe impactul estimat și activat simultan cu intrarea în vigoare a majorărilor, nu ulterior. Eliminarea corupției și birocrației – cod roșu pt tot businessul din economia reală!!!

Un stat care taxează suplimentar segmentul grupurilor vulnerabile fără a-l compensa nu își mărește acumulările — își reduce baza impozabilă, exact pe direcția pe care reforma își propune să o corecteze”, a subliniat Igor Munteanu.