Domnule Slivinschi, în calitate de businessman, care de peste 20 de ani dezvoltă afaceri, aveți așteptări de la Guvernul condus de Vasile Tofan?

Este firesc să am așteptări, atât în calitate de cetățean al acestui stat, cât și în calitate de agent economic, care contribuie anual cu zeci de milioane de lei la bugetul  țării și care a creat sute de locuri de muncă. Cu atât mai mari sunt aceste așteptări față de Guvernul condus de Vasile Tofan, personalitate care vine din business, unde a înregistrat succese remarcabile. Noi, mediul de afaceri, nu așteptăm favoruri, așteptăm corectitudine și transparență. Adevărul este că, în ultimii ani, afacerile locale au avut de suferit din cauza crizelor, dar și a lipsei de viziune și deschidere a Guvernului. În acest context, misiunea Guvernului Tofan este să dea dovadă de înțelegere a proceselor din business și de a crea condiții ca afacerile, mici, mari, mijlocii să se dezvolte.

Apropo, îl cunoașteți pe domnul Vasile Tofan? Ați interacționat cu el?

Cred că pe domnul Tofan îl cunosc foarte mulți oameni, inclusiv și eu. Am avut  ocazia să interacționez cu dumnealui la câteva evenimente și am încrederea că chiar își dorește să schimbe lucrurile în bine. Acum depinde ce oameni îl vor încuraja și dacă nu se va lăsa atras în discuții interminabile, fără acțiuni concrete. Republica Moldova are nevoie de reforme, dar acestea nu trebuie să se transforme în bâtă pentru agenții economici, ci în acel mult așteptat suport care să ducă la dezvoltarea afacerilor, iar în consecință să genereze venituri în economie.

Există opinia că provocarea cea mai mare a Guvernului Tofan va fi reforma fiscală, despre care se vorbeşte mult în ultimul timp…

Da, într-adevăr, această reformă va fi o mare provocare pentru noul Guvern, pentru că va trebui să se identifice un echilibru perfect între interesele statului şi interesele mediului de afaceri. Înţeleg că preconizata reformă este o necesitate, însă ea trebuie implementată astfel încât nu doar să constituie o povară suplimentară pentru mediul de afaceri, dar, totodată, să-i ofere şanse reale la o dezvoltare ulterioară. Businessul este partenerul statului în soluţionarea problemelor social-economice şi, cu cât mai dezvoltat este mediul de afaceri, cu atât mai mari sunt posibilităţile statului de a soluţiona problemele cu care se confruntă cetăţenii, de a le asigura un nivel de trai decent. Noul premier este vizionar şi cunoaşte foarte bine de ce are nevoie businessul pentru a se dezvolta armonios şi, totodată, pentru a contribui la dezvoltarea ţării în general. De aceea, eu cred că noua reformă fiscală va reprezenta acel echilibru perfect între interesele statului şi ale mediului de afaceri, despre care am vorbit mai devreme.

Care ar fi una dintre cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în relația cu autoritățile?

Poate va suna banal, dar comunicarea a fost punctul cel mai slab în relația noastră cu autoritățile. Un exemplu concret este proiectul privind extinderea Stației Electrice 400 kV Vulcănești (Plant Design, Supply & Installation), care face parte din „Power System Development Project”, proiect implementat de către  consorțiul „JV CELIN” S.R.L., parte a Grupului de companii „Turboenergy Power” (TEP),  și „Energobit” S.A. Acest proiect a fost realizat cu succes în termenii prevăzuți de contractul semnat la 24 februarie 2025. Totuși, dacă ați urmărit acest subiect, nu o dată probabil ați văzut câtă informație confuză a fost lansată anume de autorități, de la ministerul responsabil. Pentru noi acest proiect a fost unul extrem de responsabil și  nu am admis nicio clipă ca să depășim termenul de executare. Am reușit să respectăm termenul de finalizare, ceea ce ne face mândri. Respectarea termenului nu este rezultatul unei singure decizii sau al unui singur efort, este rezultatul muncii susținute a tuturor celor implicați. Ne-am fi dorit ca autoritățile, înainte de a face declarații nefondate, să analizeze impactul acestora. Or, pentru noi, companie care ține la reputația sa, este extrem de important să fim tratați corect! Este cel puțin trist când efortul unei echipe întregi este compromis de declarații iresponsabile!

Faceți afaceri în Republica Moldova și România. Care sunt cele mai mari provocări cu care vă confruntați?

Vă voi spune sincer: există diferență între a face business în România, țară membră a Uniunii Europene, și Republica Moldova, care aspiră la această calitate. În România pot să fac planuri pe termen mediu și lung, în R. Moldova așa ceva încă nu e posibil. Iar aceasta, pentru oamenii de afaceri, care vor să știe unde va fi afacerea lor în 10 ani, este o adevărata provocare. Nu mai zic de investitorii străini, care, atunci când vin pe o piață nouă, vor să știe exact cum va evolua afacerea lor în 10-20 de ani. Mai mult, în R. Moldova încă nu putem vorbi de corectitudine, echidistanță și transparență. Și aici vreau să vă aduc drept exemplu ultima licitație publică, organizată de  Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL), la care compania mea Turboenergy Power (Republica Moldova) în consorțiu cu MASS (Turcia) a participat și s-a clasat pe locul II, chiar dacă oferta a respectat în totalitate Caietul de Sarcini și a fost mai mică cu 14 000 000 lei decât cea a câștigătorului. După comunicarea rezultatelor, am constatat însă o diferență foarte mare între punctajul tehnic acordat ofertantului desemnat câștigător și punctajul acordat celorlalți participanți. Ofertantul desemnat câștigător a obținut 98,99 puncte din 100 la partea tehnică, în timp ce consorțiul nostru, clasat pe locul doi, a obținut 33,15 puncte. Diferența ridică întrebări, odată ce toți participanții au elaborat ofertele în baza aceluiași caiet de sarcini, pentru același proiect și în aceleași condiții. Potrivit calculelor noastre tehnice, unele valori de consum energetic declarate de ofertantul desemnat câștigător și acceptate de Comisia de Evaluare par imposibil de atins în condiții reale de exploatare. În această licitație, punctajul tehnic se calculează în baza consumului de energie declarat: cine declara un consum mai mic primea un punctaj mai mare. Ofertantul desemnat câștigător a obținut aproape punctajul maxim, iar acest rezultat s-a bazat, în mare parte, anume pe consumuri energetice foarte mici declarate în ofertă. Potrivit calculelor noastre, unele dintre aceste valori sunt imposibil de atins în condiții reale de funcționare a unei stații de epurare. Noi am cerut să se verifice dacă punctajul a fost acordat pentru performanțe tehnice reale sau pentru niște cifre ce arată bine pe hârtie, dar nu pot fi confirmate în practică.

Ce acțiuni ați întreprins? Totuși, 14 000 000 lei diferența este o sumă mare, dar și mai interesante sunt diferențele tehnice…

Da, noi am acționat, deoarece considerăm că, cel puțin nu este corect. La 30 aprilie 2026, am notificat oficial Comisia de Evaluare și ONDRL, solicitând verificarea fezabilității tehnice a valorilor declarate. Cu toate acestea, prin răspunsul din 21 mai 2026, ONDRL a refuzat o verificare tehnică reală și a invocat caracterul obligatoriu al declarației ofertantului. La fel, ne-am adresat la: Curtea de Conturi, Consiliul Național de Securitate, Procuratura Anticorupție, Președinție, Parlament, Guvern, cu solicitarea de a fi verificată capacitatea reală de executare a acestui proiect conform ofertei câștigătorului. Cu respect față de instituții, considerăm că, într-un proiect de asemenea importanță nu este suficient să se spună: ofertantul a declarat, deci acceptăm. Când este vorba despre bani publici, despre credit extern, despre mediu și despre sănătatea oamenilor, datele decisive trebuie verificate. Cu toate acestea, ONDRL nu consideră că există motiv de îngrijorare și planifică să semneze contractul. Am solicitat oficial constituirea unei Comisii de experți independenți care să examineze: fezabilitatea parametrilor tehnici declarați; modul în care consumurile energetice au influențat punctajul final; justificarea acceptării unei oferte mai scumpe; riscurile pentru bugetul public; riscurile pentru funcționarea viitoarei stații; respectarea standardelor de integritate, transparență și concurență loială. Apropo, zilele acestea am fost informați de către CNA Bălți că a fost pornit proces penal pe marginea sesizărilor noastre, respectiv acțiunile vor fi investigate.

Înțelegem că nu renunțați?

Să renunțăm?! Desigur, nu! Eu sunt sorocean de baștină și sincer îmi doresc ca proiectul acesta să fie realizat cu maximă responsabilitate. municipiul Soroca merită ca proiectul dat să fie realizat cât mai curând, dar și să fie funcțional!

Considerați că licitațiile publice în R. Moldova încă sunt un domeniu în care există loc de interese?

Toate licitațiile publice trebuie să fie corecte și transparente atât față de cei care participă la acestea, cât și față de contribuabilii acestui stat. La moment, nu putem afirma acest lucru. Și nu e vorba doar de noi și de acest caz. Vorbiți cu diferiți agenți economici la această temă și veți descoperi adevărate istorii de groază, dacă putem să le numim așa. Eu tare sper că Guvernul Tofan va face ordine în acest domeniu și asemenea eschivări de la prevederile legale, așa cum e în cazul proiectului ce ține de Stația de la Soroca, nu vor mai avea loc. Republica Moldova va deveni membră a Uniunii Europene doar atunci când nu va exista corupție și interese de grup, inclusiv în acest domeniu.

Planificați să vă extindeți afacerile în R. Moldova?

Nu vreau să fac declarații tranșante și nu vreau să fiu pesimist, chiar dacă în ultima perioadă cu toții am fost dezamăgiți de cele întâmplate în R. Moldova. În calitate de om de afaceri, vreau să-mi aduc contribuția la dezvoltarea țării. Vreau să creez noi locuri de muncă, să achit salarii decente, să transfer taxe în bugetul țării. Apropo, la moment avem câte 200 de angajați în R. Moldova și România, iar taxele achitate la bugetul celor două state depășesc 20 milioane de euro. Dar acest lucru nu depinde doar de mine, depinde direct de ce ne oferă statul pentru ca să putem să ne dezvoltăm afacerile și să activăm în condiții de piață egale. Am viziune și am planuri de dezvoltare și sper că vor fi create condiții ca să le realizez.

Apropo, că tot aveți afaceri pe ambele maluri ale Prutului, unde consideraţi că sunteți acasă?

Da, am afaceri pe ambele maluri ale Prutului și fac naveta extrem de des între cele două țări, de care mă leagă nu doar afacerile, dar și sentimente de mândrie. Acasă pentru mine înseamnă acolo unde este familia mea, copiii mei. Acasă mai înseamnă și raionul Soroca, acolo unde m-am născut, am crescut și unde merg cu mare drag de fiecare dată când am posibilitatea. Apropo, anume de aceasta mi-am dorit foarte mult să achiziționez Zemstva Sorocii, un edificiu cu o valoare istorică, culturală și națională pentru ambele maluri ale Prutului, construită încă în 1877. A servit drept palat administrativ al orașului Soroca, a găzduit evenimente istorice de importanță națională, precum votarea moțiunii la 13 martie 1918 privind Unirea Basarabiei cu România. Tot în acest edificiu au activat și petrecut viața zeci de generații de soroceni, care merită astăzi o mulțumire pentru activitatea lor dăruită orașului, ţării și pentru dedicația față de neamul românesc. Deci este o clădire care păstrează memoria unor evenimente marcante pentru țara noastră. Abia aștept să redau acestei clădiri măreția de altădată.