Viitorul prim-ministru ar trebui să rețină cel puțin obligația de a pune capăt haosului numirilor fără concursuri, nepotismului ridicat la nivel de practică administrativă, personajelor admise la funcții-cheie, cu CV-uri care nu rezistă la o căutare superficială. Declarația a fost făcută de expertul Igor Munteanu, informează TRIBUNA.

Potrivit spuselor sale, viitorul premier nu trebuie să uite că actualul serviciu public al Republicii Moldova numără circa. 58.000 de angajați, dintre care doar 15.593 sunt funcționari publici propriu-ziși, restul fiind personal special ori tehnic.

„Exact în zona tehnică, posturile au crescut între 2020 și 2025 cu 16.000 de unități, adică exact în zona cea mai puțin evaluată la competență, integritate, conform Comisiei Europene, în timp ce corpul funcționarilor publici a fost puternic reformatat de numirile politice ale partidului aflat la guvernare (PAS). După valul de scandaluri din ultimele săptămâni, continuarea acestei linii controversate, ineficiente și imorale, nu ar mai fi ghinion, ci complicitate, indiferent de numele premierului”, a constatat el.

Igor Munteanu, în context, a venit cu unele sugestii de priorități pentru candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan:

„1. O Comisie de numiri independentă, cu componență și putere reale, nu decorativă. Ca model ar fi ”Civil Service Commission” din UK: pentru posturile de vârf (echivalentul secretarilor generali în RM), Comisia are majoritate de membri fără afiliere politică, publică lunar câte concursuri sunt deschise și câte s-au încheiat cu numiri directe. Un indicator țintă pentru viitorul guvern ar fi ca 100% din posturile de secretar general și directori de agenții publice să fie aprobate prin concurs de Comisie (min. 2 din 5 membri fără nicio legătură cu ministerul care angajează). Nu 80%, nu “cu excepții justificate” și ”derogare de la lege”. Excepțiile sunt exact portița pe care o exploatează grupurile de influență. În Ucraina, NADS (agenția servicii civile) a introdus în 2014 paneluri de selecție cu membri internaționali cu drept de vot din instituțiile-cheie anticorupție. Filtrele politice se bat cu gunoi foarte ușor.

2. Verificare candidaților înainte, nu anchetă după scandal. Din anul 2013, Estonia are un centru dedicat verificării competenței și integrității candidaților la funcțiile cheie ale administrației de stat (Tippjuhtide Kompetentsikeskus), care răspunde de aproximativ 700-800 oameni de top din vârful administrației publice, înainte de numire, nu după ce presa descoperă vulnerabilitățile lor (diplomă falsă, averi tăinuite, conflicte de interese). Categoric, acest centru nu este subordonat serviciilor speciale, reformate ori nu, în funcție de gradul de satisfacție al clientului. Ținta reală pentru RM în 2026-2030 ar fi verificarea obligatorie a studiilor, veniturilor și conflictelor de interese în max. 30 de zile de la depunerea candidaturii persoanelor selectate ori invitate să ocupe poziții de top, cu raport public (nu doar cu o “declarație pe proprie răspundere” depusă și uitată într-un sertar, cum se întâmplă acum). Asta aduce coerență.

3. Nulitate automată, nu sesizare la Comisia de Etică. Aici trebuie să fim brutali de expliciți: dacă o rudă de gradul I sau II ajunge în subordinea directă sau în lanțul de achiziții al unui demnitar, actul de numire este nul de drept, fără procedură separată de contestare, fără termen de grație, fără ”inocența” celui care spune că nu a știut. Actualul mecanism este complicat și lent — sesizare, anchetă, eventual sancțiune peste 1 an — motivul pentru care nimeni nu se teme de riscul unor conflicte de interese.

4. Mandate fixe, demitere doar pentru cauze enumerate. Astăzi, în Republica Moldova, un director de agenție poate fi schimbat oricând pe motiv de “pierdere a încrederii”, astfel încât loialitatea de partid rămâne singura poliță de asigurare pentru a supraviețui în post, indiferent cine e omul. Lipsa unor mecanisme efective de supraveghere asupra activelor, proprietăților, performanței în gestionarea lor face din aceste posturi niște bonusuri foarte râvnite de clientela politică. Privatizările și concesionările sunt ușor de deturnat fără un corp de administratori ai statului bine protejați și evaluția profesional. Ținta: mandate de 4-5 ani pentru șefii de agenții și întreprinderi de stat, cu listă închisă de motive de revocare (condamnare, incompetență documentată prin audituri publice, conflict de interese constatat) — nu formulări elastice și arondare politică prin conexiuni de partid.

5. Capacitatea administrativă modestă este cea mai mare provocare pentru clusterele deschise pentru negocieri cu UE. Paradoxal, pentru că starea de lucruri este atât de proastă în RM, anume pe acest domeniu pot fi făcute cele mai importante reforme radicale. Nu ca gest simbolic. Efectiv, SIGMA (programul comun OCDE-UE) are o vastă experiență și metodologie de evaluare a administrației publice cu indicatori punctuali: recrutare bazată pe merit, eliminare a politizării funcției publice, transparență decizională. Croația, înainte de aderare, și-a legat explicit reforma funcției publice de indicatori ușor de măsurat și adaptați sistemului unei guvernări eficiente, cu o școală națională de administrație publică creată sub condiționalitate din fonduri UE, apropo, Administrația similară din RM este sub-utilizată astăzi după neinspiratele reforme din sistemul educației universitare. Ținta realistă pentru Republica Moldova: intensificarea cooperării cu SIGMA în următoarele 5 luni de mandat și publicarea scorului pe fiecare celulă din administrația centrală – ca linie de bază și prioritizare a sarcinilor de îndpelinit”.

„De ce acum și nu peste 2 ani. Pentru că nu mai avem timp. Clusterele de negocieri sunt în 1 rând pentru rezultate livrate în Republica Moldova, fereastra e scurtă și se închide matematic, nu politic. În 2004, Georgia a demis integral poliția rutieră (peste 15.000 de oameni) și a reconstruit-o de la zero în câteva luni, cât timp avea legitimitate proaspătă și populația era încă furioasă pe vechiul sistem. Rezultatul: Georgia a urcat de pe locul 133 din 146 în indicele de percepție a corupției (Transparency International, 2004) până în jumătatea superioară a clasamentului mondial în mai puțin de un deceniu. Nu pentru că au avut oameni mai buni. Pentru că au schimbat regulile de bază atâta timp cât aveau legitimitate. în RM, fereastra durează cel mult 5-6 luni după care exact sistemul pe care vrei să-l repari devine destul de puternic încât să te blocheze pe tine. Mai ales dacă ai idei. Nu e nevoie de curaj eroic aici. E nevoie de precizie tehnică și de voința de a scrie regulile acum, cât timp publicul este interesat de schimbări majore. Restul — cine ajunge ministru, cine ajunge secretar de stat — contează mult mai puțin decât se crede, dacă regulile de numire sunt corecte”, a subliniat cercetătorul IDIS „Viitorul”.