Politicianul Petr Vlah, în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, a vorbit despre situația actuală din Autonomia Găgăuză, alegerile pentru Adunarea Populară, dar și despre relația dintre Chișinău și Comrat. 

Interviul a fost realizat până la decizia Curții de Apel privind suspendarea desfășurării alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 21 iunie 2026. 

Domnule Vlah, în contextul situaţiei destul de complicate legate de alegerile din Autonomia Găgăuză, Dvs. aţi declarat deja de câteva ori că dialogul dintre Chişinău şi Comrat nu are alternativă, iar soluţia pentru alegerile din Găgăuzia trebuie identificată cât mai rapid….    

P.V.: Şi eu îmi menţin declaraţia, căci situaţia legată de alegerile din Găgăuzia se complică de la o zi la alta. Ce avem astăzi? Chişinăul insistă că legislaţia electorală a Găgăuziei nu a fost armonizată la timp cu cea naţională şi aceasta a determinat apariţia blocajului, iar ca şi soluţii propune trei direcţii de acţiune: 1) Adunarea Populară încearcă singură să soluţioneze problema; 2) Dacă nu poate face acest lucru, se adresează Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, care ar urma să intervină şi să deblocheze situaţia; 3) În ultimă instanţă, problema poate fi soluţionată de Parlamentul Republicii Moldova prin operarea modificărilor legislative care să permită depăşirea blocajului.

De cealaltă parte, unii din factorii decizionali de la Comrat văd în poziţiile şi expunerile celor de la Chişinău atentate directe în adresa Autonomiei Găgăuze, care e consfinţită în articolul 111 din Constituţie.

Gaz pe foc toarnă şi unii politicieni şi activişti de la Chişinău, care vorbesc deschis despre necesitatea lichidării Autonomiei Găgăuze. Iar drept reacţie la cele menţionate, la Comrat s-au activizat mai multe persoane şi platforme care promovează mesajul privind necesitatea de a apăra Autonomia Găgăuză.

Cel mai grav este că, pe zi ce trece, poziţiile părţilor se distanţează tot mai mult, iar situaţia se tensionează simţitor. Este absolut evident că, dacă spiritele nu vor fi temperate şi nu se va găsi rapid o soluţie unanim acceptată, situaţia se va complica, iar consecinţele pot fi imprevizibile. De aceea, eu repet poziţia pe care am anunţat-o anterior: şi Comratul, şi Chişinăul trebuie să înţeleagă că dialogul nu are alternativă. Acesta trebuie accelerat, iar ca să fie unul eficient, emoţiile nu trebuie să-şi aibă locul. E nevoie de voinţă politică, de flexibilitate şi de mult pragmatism şi aceste calităţi trebuie să le dovedească ambele părţi.

Ce ar trebui să stea la baza dialogului dintre Chişinău şi Comrat?   

P.V.: În opinia mea, dialogul dintre Comrat şi Chişinău trebuie acum axat pe două dimensiuni importante: 1) identificarea unei soluţii pe termen scurt pentru deblocarea situaţiei legate de alegerile din Găgăuzia din acest an; 2) Identificarea soluţiilor de rigoare pentru ca astfel de blocaje să nu intervină în viitor. Şi dacă la soluţia pe termen scurt m-am referit în repetate rânduri anterior, în continuare aş dori să mă refer la soluţiile pe termen lung.

Acum, o mare parte din problemele ce apar periodic în relaţia dintre Chișinău şi Comrat sunt din cauza frecventelor schimbări de legislaţie la nivel republican, iar în rezultat apar contradicţii cu legislaţia Autonomiei Găgăuzie. Şi, de regulă, în astfel de situaţii se spune că legislaţia regională trebuie adusă în corespundere cu cea naţională. Iar aceasta provoacă deja reacţii (care pot fi înţelese) la Comrat, inclusiv apar acuzaţii că se atentează la statutul de autonomie al regiunii. Problema poate fi soluţionată o dată si pentru totdeauna pe una din două căi: fie se extinde articolul 111 din  Constituţie, astfel încât în Legea Supremă să fie prevăzute şi alte atribuţii ale Autonomiei Găgăuze decât în prezent (inclusiv pot fi introduse noi norme privind sistemul electoral din regiune, dar şi noi norme privind reglementarea altor domenii problematice); fie Legii organice ce reglementează statutul special al unităţii administrativ-teritoriale autonome Găgăuzia i se atribuie statut de lege constituţională şi aceasta va face imposibile contradicţiile ce apar periodic ca urmare a modificării legilor organice. Cu atât mai mult că şi acum Legea respectivă poate fi modificată cu votul a minimum trei cincimi din numărul total al deputaţilor aleşi din Parlamentul Republicii Moldova, ceea ce o apropie de statutul de lege constituţională.

Sunt ferm convins că, până când nu va fi făcut acest lucru, în relaţiile dintre Chișinău şi Comrat vor apărea periodic tensiuni. Şi afirmaţia va rămânea valabilă, chiar şi dacă se va identifica o soluţie de moment ce va permite deblocarea situaţiei legate de alegerile din Autonomia Găgăuză din acest an.

Revenind la soluţia pe termen scurt, aş vrea să vă întreb şi despre noua tentativă de organizare a alegerilor în APG pe data de 21 iunie…

P.V.: Într-adevăr, Adunarea Populară a Găgăuziei a stabilit o nouă dată pentru organizarea alegerilor în APG – 21 iunie 2026. De asemenea, au fost confirmaţi în funcţie 6 din cei 9 membri ai organului electoral de la Comrat. Adică, au fost făcuţi doi paşi serioşi spre soluţionarea problemei legate de organizarea alegerilor în autonomie. În situaţia creată, sunt posibile câteva scenarii.

Primul scenariu posibil – Chişinăul decide că starea de incertitudine legată de alegerile din Găgăuzia durează prea mult şi, deoarece aceasta tensionează în continuu relaţiile cu Comratul, „închide ochii” şi acceptă noua tentativă de organizare a alegerilor. Adică, se acceptă un compromis în numele stabilităţii în sudul ţării şi în numele normalizării în viitorul apropiat a relaţiilor dintre Chişinău şi Comrat. E un scenariu posibil, dar să vedem dacă va prinde contur real. Cu atât mai mult, că s-au făcut unele declaraţii despre contestarea noii date a alegerilor.

Al doilea scenariu posibil – alegerile se anulează în baza aceluiaşi scenariu care a fost aplicat în raport cu tentativa de a organiza alegeri pe data de 22 martie 2026. Aceasta ar însemna revenirea la varianta zero şi atunci din nou în prim plan vor fi scoase cele trei posibile soluţii propuse anterior de Chişinău la care m-am referit mai devreme.

Al treilea scenariu posibil – oficialii de la Chişinău nu zic nici da, nici ba, la noile decizii ale Adunării Populare, dar între timp vine decizia Curţii Constituţionale, care declară neconstituţionale anumite prevederi din Legea privind statutul juridic special al Autonomiei Găgăuze, inclusiv prevederi ce ţin de competenţele în domeniul electoral. Astfel, noile decizii privind organizarea alegerilor în Găgăuzia se vor lua deja în funcţie de decizia Curţii Constituţionale, care va fi definitivă şi nu va putea fi supusă nici unei căi de atac.

Azi, e greu de spus care din aceste scenarii va fi pus în aplicare, pentru că fiecare din ele are dreptul la viaţă.

La un moment dat dvs. aţi făcut o paralelă dintre tentativele de a soluţiona problema transnistreană şi situaţia legată de Autonomia Găgăuză. Ce v-a determinat?

P.V.: Am pornit de la faptul că, în ultimul timp, tot mai des se vorbeşte despre existenţa unui plan de soluţionare a problemei transnistrene, despre care se spune că ar fi fost deja discutat cu partenerii europeni. Articolul 110 din Constituţie prevede că „localităţilor din stânga Nistrului le pot fi atribuite forme şi condiţii speciale de autonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin lege organică”. Acelaşi lucru îl prevede şi Legea nr. 173 din data de 22 iulie 2025 – unica lege care stabileşte principiile în baza cărora ar urma să fie soluţionată problema transnistreană. Deci, ajungem la concluzia că o eventuală soluţionare a problemei transnistrene ar urma să presupună apariţia unei noi autonomii în Republica Moldova, pe lângă Autonomia Găgăuză.

Din declaraţiile oficialilor de la Chişinău, înţeleg că, cu Tiraspolul încă nu s-au purtat discuţii în acest sens. Probabil, astfel de discuţii vor avea loc când Chişinăul va avea un concept definitivat privind soluţionarea problemei transnistrene. Dar cum va putea fi convinsă administraţia de la Tiraspol să accepte o eventuală autonomie, dacă ei văd ce se întâmplă acum cu Autonomia Găgăuză?! Dialogul dintre Chişinău şi Comrat e sub orice critică, acuzaţiile reciproce curg gârlă, situaţia legată de alegerile din Găgăuzia este incertă, se fac tentative de a reduce din atribuţiile Autonomiei Găgăuze, inclusiv pe calea sesizării Curţii Constituţionale etc.

Eu tot timpul am pledat pentru un dialog constructiv între Chişinău şi Comrat, în cadrul căruia să fie identificate soluţii pentru toate problemele ce apar. Pledez pentru acest dialog şi acum, inclusiv în ceea ce ţine de deblocarea situaţiei legate de alegerile din Găgăuzia. Normalizarea relaţiilor dintre Chişinău şi Comrat ar crea un fon favorabil şi pentru preconizata soluţionare a problemei transnistrene şi eu cred că Guvernul trebuie să ia în calcul acest lucru. Iar tot de ce trebuie de făcut acum, este să fie identificate toate problemele stringente ce ţin de Autonomia Găgăuză şi să se purceadă neîntârziat la soluţionarea lor. Şi aceasta va fi un pas serios spre reintegrarea ţării.

Dumneavoastră aţi propus atragerea unui mediator extern pentru deblocarea situaţiei legate de alegerile din Găgăuzia. Ce a stat la baza propunerii dvs.?

P.V.: Tentativele ce au fost întreprinse până acum de a debloca situaţia legată de alegerile din Găgăuzia au demonstrat că, din păcate, Chișinăul şi Comratul, cel puţin la această etapă şi în acest format, nu au capacitatea de a dialoga constructiv şi de a identifica soluţii unanim acceptate. Iar aceasta înseamnă că situaţia poate fi depăşită doar prin atragerea unui mediator extern credibil şi relevant. Acest rol şi l-ar putea asuma o organizaţie internaţională prestigioasă, credibilă şi cu activităţi relevante în contextul situaţiei pe care o avem. Şi cu cât mai repede va fi atras acest mediator extern, cu atât mai bine va fi. Şi pentru Chișinău, şi pentru Comrat.

Eu sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, oricum la această soluţie se va ajunge. De ce dar să nu apelăm la ea acum?! Realitatea este cea care este – ea trebuie conştientizată, analizată la rece şi de adoptat deciziile ce se impun.

Cum credeţi că vor evolua lucrurile în continuare, în contextul alegerilor din Găgăuzia?

P.V.: Sper să fie identificată o soluţie unanim acceptată cât mai repede posibil, astfel încât locuitorii Autonomiei Găgăuze să-şi poate realiza dreptul legal de a-şi alege conducătorii.