Evoluția Produsului Intern Brut (PIB) este cel mai fidel indicator al politicilor economice promovate de o guvernare. Dacă în perioada 2010–2014 Republica Moldova a înregistrat o creștere cumulativă a PIB-ului de 30,2%, în ultimii cinci ani (2020–2024) această creștere a fost de doar 0,4% – de 75 de ori mai mică. Diferența nu este doar statistică, ci structurală: în primul caz vorbim de investiții, locuri de muncă și exporturi în creștere; în al doilea, de stagnare, declin și pierderi economice masive.

2010–2014: Perioada șanselor valorificate

Creșterea de 30,2% nu a fost o simplă consemnare contabilă, ci rezultatul unor politici economice coerente:

Zone economice libere deschise și dezvoltate, care au atras investiții străine directe;

peste 25.000 de locuri de muncă noi create în industrie și servicii;

dezvoltarea de la zero a ramurii automotive, care în câțiva ani a devenit cel mai important sector industrial de export;

infrastructura de frigider agricole, ajunsă astăzi la aproape 1.000 de unități, care a permis producătorilor locali accesul pe piețele externe;

Acordul de Liber Schimb cu UE, care a impulsionat exporturile agroalimentare, în special de fructe;

politici fiscale favorabile sectorului IT, transformându-l într-un motor al economiei: exporturile de servicii IT au ajuns la 700 milioane USD anual, de 35 de ori mai mult decât la începutul perioadei.

Rezultatul a fost o economie diversificată, în expansiune, cu perspective clare de dezvoltare pe termen lung.

2020–2024: Oportunități ratate și regres structural

Guvernarea PAS contrastează dramatic cu perioada precedentă. PIB-ul practic nu a crescut, doar +0,4% în cinci ani – iar în spatele acestui indicator se ascund pierderi sistemice:

peste 54.000 de locuri de muncă desființate doar în ultimul an și jumătate;

producția de lactate s-a redus de la 120 mii tone (nivel echivalent consumului intern) la mai puțin de 70 mii tone, diferența de 50 mii tone fiind acoperită prin importuri din Ucraina;

uleiul de floarea-soarelui, cândva exportat în valoare de 318 milioane USD (2022), a dispărut din balanța comercială, Republica Moldova devenind în acest an importator net;

zahărul, produs odinioară în cantități de 400 mii tone, de 3–4 ori mai mult decât consumul intern, a devenit un bun de import începând cu 2024;

industria prelucrătoare a pierdut peste 20% din capacitate, iar numărul salariaților din industrie a scăzut de la 111,4 mii în 2019 la 99,6 mii în 2024;

agricultura a suferit pierderi consecutive din lipsa de politici de sprijin și investiții în irigare, cu recolte compromise și o dependență tot mai mare de importuri;

migrația a atins cel mai ridicat nivel din istorie, în special în rândul tinerilor, generând un declin demografic alarmant.

Concluzie: PIB-ul ca verdict economic

PIB-ul este o „radiografie” a guvernării. Dacă în perioada 2010–2014 cifrele au arătat o Moldovă care crește, creează și exportă, în perioada 2020–2024 ele reflectă o Moldovă care importă lapte, zahăr și ulei și exportă oameni.

Guvernarea PAS va intra în istorie ca perioada celor 5 ani pierduți – o etapă în care Republica Moldova a avut toate șansele de dezvoltare, dar le-a transformat în oportunități ratate, stagnare și ruinare a potențialului economic.

Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova