Interviu cu Irina Vlah, fondator şi preşedinte al „Platformei Moldova”

T.: Doamna Vlah, în ultimul timp v-aţi remarcat prin mai multe demersuri adresate factorilor de decizie din exterior. Ce v-a determinat să o faceţi?

I.V.: Am făcut-o atât din dorinţa de a-i informa şi a-i sensibiliza asupra unor lucruri ce au loc în Republica Moldova şi care nicidecum nu pot fi calificate ca normale, cât şi în speranţa că vor urma reacţii pe măsură, aşa cum aşteaptă cetăţenii Republicii Moldova. Pentru că, în principiu, informaţiile expuse în adresările mele către factorii decizionali externi pornesc fie de la îngrijorări concrete pe care le au cetăţenii noştri, fie de la aşteptările lor, fie de la procese ce au loc şi care le pot afecta ulterior serios viaţa. Cred că aici ar fi cazul să amintesc că am venit cu demersuri către OSCE, Consiliul Europei, către corpul diplomatic acreditat la Chişinău etc.

M-am văzut nevoită să vin cu aceste demersuri la nivel internaţional şi după ce toate tentativele întreprinse în această direcţie în plan intern, în Republica Moldova, s-au ciocnit de nepăsarea şi indiferenţa guvernării, de lipsa de dorință de a da răspunsuri la întrebările concrete ale oamenilor, la îngrijorările pe care le au.

T.: A atras atenţie în special scrisoarea deschisă pe care aţi adresat-o Preşedintelui României, Klaus Iohannis. Sunteţi unicul politician din Moldova care a venit cu o astfel de solicitare către şeful statului român…  

I.V.: Această scrisoare reprezintă o consecință directă a campaniei „Vocea Poporului”, pe care „Platforma Moldova” a implementat-o în ultimele luni. Campania a scos în evidenţă faptul că una dintre cele mai mari îngrijorări, care există la moment în societatea noastră, este că Republica Moldova poate fi atrasă în scenarii ce ar pune în pericol pacea. Oamenii ne spun direct că sunt îngrijoraţi de faptul că autorităţile Republicii Moldova sunt în plin proces de înarmare – achiziţionează radare, primesc tehnică militară sub formă de donaţii, semnează acorduri internaţionale pentru întărirea capacităţilor Armatei Naţionale etc. L-am informat pe Preşedintele României, prin acea scrisoare deschisă, care este starea de spirit în societatea noastră şi cum a fost percepută de către cetăţenii noştri o iniţiativă a autorităţilor de la Bucureşti. Mai concret, este vorba despre modificările la Legea apărării naţionale a României. Toate discuţiile la această temă, au trezit mari îngrijorări în Republica Moldova. Ideea care răsună frecvent în ultimele luni la noi în ţară este că, în lumina acestor modificări, Armata Română va avea dreptul să intre inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, dacă va fi nevoie de apărat cetăţenii români ce locuiesc în ţara noastră. Am menţionat în acea scrisoare că ar fi corect dacă de la Palatul Cotroceni ar veni un mesaj clar către cetăţenii Republicii Moldova prin care s-ar da asigurări că, indiferent de unele afirmaţii şi declaraţii care se aud tot mai des în ultimul timp, Armata Română nu va trece Prutul, iar cetăţenii Republicii Moldova nu au de ce să-şi facă griji din acest punct de vedere. Sper că mesajul meu a fost înţeles corect la Bucureşti.

T.: La scurt timp, după scrisoarea deschisă către Preşedintele României, aţi venit cu o adresare publică către Mihail Popşoi, ministru al Afacerilor Externe. Există vreo legătură între aceste două acţiuni?         

I.V.: Doar faptul că ambele adresări au la bază îngrijorările ce există în societatea noastră şi care sunt alimentate de faptul că la subiecte destul de sensibile nu se comunică mai deloc şi se lasă mult spaţiu pentru interpretări.

În adresarea către şeful diplomaţiei moldoveneşti, am amintit că, după cum au convenit anterior conducerea Republicii Moldova şi NATO, în anul 2024, Ministerul pe care îl conduce urma să înceapă consultările cu Alianţa Nord-Atlantică privind un nou program de cooperare, numit şi „formă superioară de parteneriat”.

Acest nou parteneriat ar urma să intre în vigoare din 2025 şi să fie implementat până în 2028, inclusiv.

În ianuarie 2024, Ministerul Afacerilor Externe a specificat că în noul parteneriat vor figura şi noi obiective şi nu s-a exclus faptul că aceste obiective ar putea fi influenţate de contextul regional de securitate şi de situaţia din Ucraina.

În context, am adresat mai multe întrebări ministrului de Externe, răspunsurile la care sunt extrem de importante pentru cetăţeni: La ce etapă sunt negocierile dintre MAE şi NATO privind noul parteneriat?; Care sunt prevederile noului parteneriat agreate până la această etapă?; De ce la subiectul noului parteneriat cu NATO nu se comunică nimic?; Ce prevederi specifice se negociază, luându-se în calcul contextul de securitate actual din regiune şi cum se expune asupra proiectului noului document situaţia din Ucraina?; Va fi supus sau nu dezbaterilor publice proiectul noului parteneriat dintre Republica Moldova şi NATO?; În ce măsură se ţine cont, la negocierea acestui parteneriat, de principiul constituţional de neutralitate?; Care sunt riscurile ca Republica Moldova să fie atrasă în acţiuni militare pe linia NATO după semnarea noului parteneriat? etc.

Aceste răspunsuri sunt aşteptate de o mare parte din cetăţenii Republicii Moldova şi eu sper că dl. ministru va oferi informaţiile solicitate.

T.: În aceeaşi ordine de idei se înscrie şi o postare recentă a dvs. despre venirea lui Mark Rutte, Premier în exerciţiu al Olandei, în funcţia de Secretar general al NATO, începând cu luna octombrie. De ce consideraţi că aceasta e o oportunitate?           

I.V.: Eu am menţionat cu această ocazie că venirea lui Mark Rutte în fruntea NATO practic va coincide cu alegerea în funcţie a noului Preşedinte al Republicii Moldova. Această situaţie ne va oferi o oportunitate istorică, pe care va trebui să o valorificăm. Şi constă această oportunitate într-o adresare oficială a noului Preşedinte al Republicii Moldova către noul secretar general al NATO cu solicitarea ca Alianţa Nord-Atlantică să emită o declaraţie oficială de recunoaştere a neutralităţii Republicii Moldova. Sunt sigură, că această declaraţie va genera reacţii în lanţ şi nimeni nu va mai admite niciodată măcar teoretic ideea atragerii Republicii Moldova în scenarii militare.

Adoptarea de către NATO a unei declaraţii de recunoaştere a neutralităţii Republicii Moldova va fi un puternic început de mandat atât pentru Mark Rutte, cât şi pentru noul Preşedinte al ţării noastre. Pe această cale va fi transmis un mesaj clar că Republica Moldova merită şi trebuie să trăiască în pace.

T.: Doamna Vlah, dat fiind toate aceste momente, nu pot să nu vă întreb: De ce vă preocupă atât de mult tematica războiului?

I.V.: Cred că nu puneţi accentele corect – pe mine nu tema războiului mă preocupă, ci necesitatea de a asigura pacea. Toate acţiunile mele pornesc de la cea mai mare îngrijorare care este la moment în societatea noastră – oamenii se tem că ţara poate fi atrasă în război. De aceea, eu folosesc orice oportunitate pentru a obţine public informaţii şi garanţii că lucrurile stranii care se întâmplă practic în fiecare zi şi alimentează şi mai mult temerile oamenilor, nu vor rezulta la un moment dat cu atragerea Republicii Moldova în scenarii urâte. Din păcate, cei de la guvernare nu înţeleg cât de important este să comunice acum deschis oamenilor informaţiile pe care ei le aşteaptă, să răspundă prompt la întrebările şi îngrijorările care există. Iar această atitudine iresponsabilă tensionează şi mai mult starea de spirit în societatea noastră.

T.: Ce veţi face în continuare din acest punct de vedere?

I.V.: Prioritatea mea absolută este pacea în Republica Moldova şi voi face totul ce va fi necesar pentru ca oamenii să trăiască în pace.

 

Citiți pe TRIBUNA.md și alte interviuri recente: Igor Dodon – despre Campania Națională „Interesul Național”, Igor Munteanu – despre „Pactul pentru Europa”.