Marian Lupu, președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a declarat, în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, că criza mondială a sănătății a însemnat nu numai lupta cu un flagel care a modificat reperele normalității cotidiene, dar și o oportunitate pentru găsirea unor noi metode de dezvoltare.

„Schimbarea ce risca să creeze sincope în activitatea Curții și amânarea unor proiecte stabilite inițial – respectiv, criza pandemică – a determinat instituția supremă de audit să învețe din aceasta, să evolueze și să inoveze în activitatea sa de structură-cheie în mecanismul de gestionare a banului public. Pentru acest lucru trebuie să fim recunoscători fiecărui angajat al Curții de Conturi, de la auditorii publici externi până la personalul de suport, membrilor plenului sau instituțiilor partenere. Criza ne-a determinat să ieșim din zona de confort, să utilizăm tehnologia mai mult, să învățăm alături de celelalte ISA și, în cele din urmă, să evoluăm mai repede decât am fi făcut-o în mod normal”, a declarat Marian Lupu.

Potrivit lui, provocările asociate cu pandemia de COVID-19 au încurajat Curtea de Conturi să răspundă prompt riscurilor emergente privind modificările survenite în mediul de audit și în cadrul entităților din aria sa de cuprindere.

„Managementul corespunzător, inclusiv prin transferarea muncii în regim „de la distanță”, precum și prin implementarea tehnologiilor digitale, dotarea echipelor de audit cu tehnică de calcul mobilă, asigurarea accesului online la toate fișierele și documentele de lucru necesare au permis CCRM să realizeze în termen și la un nivel înalt de calitate toate activitățile de audit planificate. Am depus eforturi pentru a asigura protecția sănătății angajaților instituției, la moment circa 85% din corpul de auditori fiind imunizați”, a precizat Președintele CCRM.

Totodată, el a spus că, auditurile realizate de către Curtea de Conturi au evidențiat problemele, neconformitățile și dificultățile cu care s-au confruntat entitățile publice în perioada pandemică la gestionarea sistemului public și combaterea efectelor de virusul COVID-19, cauzate în mare parte de: lipsa practicilor în gestionarea situațiilor de urgență, ambiguitățile cadrului normativ, comunicarea intersectorială fragmentată a părților implicate, responsabilitatea scăzută a managementului decizional, precum și insuficiența măsurilor de monitorizare și supraveghere a realizării acțiunilor instituite.

În cadrul interviului, Lupu s-a expus și referitor la un aspect important auditat de CCRM care se referă la achizițiile publice aferente gestionării pandemiei COVID-19, care potrivit lui, au fost destinate, preponderent, pentru procurarea de bunuri necesare prevenirii și combaterii infecției, achiziționate în baza contractelor de achiziții publice de valoare mică: ”În context, toate deficiențele aferente achizițiilor de valoare mică s-au răsfrânt și asupra achizițiilor realizate în contextul combaterii pandemiei COVID-19, mai mult ca atât, facilitățile acordate, cum ar fi simplificarea condițiilor de contractare, contribuind la accentuarea netransparenței și diminuând concurența loială”.

Cristina Jicol