[ X ]
[ X ]
[ X ]
[ X ]
Important17 Ianuarie 2022 13:00

(INTERVIU) Marian Lupu: Curtea de Conturi va continua implementarea de politici moderne orientate spre consolidare instituțională

Marian Lupu, președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, a vorbit despre cum a fost anul 2021 pentru instituție, care sunt realizările înregistrate, cum a fost colaborarea cu alte instituții de stat, dar și despre prioritățile pentru viitorul apropiat.

TRIBUNA: Cum a fost anul 2021 pentru CCRM?  

Marian Lupu: Activitatea oricărei instituții din lume în această perioadă a fost influențată de eforturile depuse pentru depășirea crizei generate de pandemia de COVID-19. Curtea de Conturi a Republicii Moldova, de asemenea, și-a continuat activitatea, adaptându-se noilor realități, alături de întreaga societate.

Din acest considerent, anul 2021 a fost unul complicat pentru fiecare dintre noi, am ajustat calendarul anual de activitate, de asemenea, am schimbat paradigma de interacțiune cu entitățile auditate. CCRM a reușit să-și păstreze obiectivele specifice și să-și îndeplinească mandatul primit prin Constituție și prin Legea sa de organizare și funcționare.

Ca urmare a misiunilor de audit realizate în anul 2021, Curtea de Conturi a identificat și a constatat multiple probleme, nereguli și disfuncționalități sistemice. Am acordat atenție deosebită unor domenii importante, printre care: achizițiile publice, privatizarea patrimoniului de stat, starea patrimoniului din țară și din afara țării, gestionarea crizei pandemice, precum și am efectuat o analiză a impactului activității de audit.

În paralel cu activitatea de audit, pe parcursul anului, Curtea a continuat să implementeze o serie de proiecte de dezvoltare strategică, care vizează consolidarea calității procesului de audit, în conformitate cu standardele internaționale din domeniu, îmbunătățirea interacțiunii cu părțile interesate – cheie, implementarea politicilor moderne în domeniul managementului resurselor umane etc.

CCRM a promovat cu succes un șir de ajustări ale cadrului legal, care au fost aprobate la începutul anului 2021 prin Legea nr.10 din 12.02.2021 pentru modificarea unor acte normative. Modificările normative operate vor contribui la sporirea impactului auditului public extern prin completarea vidului legislativ existent în privința asigurării măsurilor și recomandărilor formulate de auditori și, totodată, de a elimina deficiențele și incoerențele normative pentru depășirea problemelor legate de responsabilizarea conducerii entităților auditate, asigurarea continuității și transparenței activității CCRM, sporirea impactului rapoartelor de audit și simplificarea procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală.

În anul 2021 CCRM a aprobat Strategia de dezvoltare a Curții de Conturi pe anii 2021-2025, care stabilește calea ce urmează să o parcurgem pentru a consolida sprijinul oferit entităților auditate în remedierea deficiențelor existente, abordând prioritățile și acțiunile Guvernului, precum și performanța individuală a autorităților publice, astfel contribuind la buna guvernanță.

Reevaluarea intențiilor strategice ne ajută să rămânem vigilenți față de provocările din mediul nostru intern și extern, astfel asumându-ne conștient faptul că prin activitatea noastră ne concentrăm pe problemele sensibile pentru cetățenii din Republica Moldova.

T.: Cum arată anul 2021 pentru CCRM din punct de vedere statistic?

M.L.: În perioada ianuarie-decembrie 2021, potrivit Programului anual al activității de audit, Curtea de Conturi și-a orientat activitatea spre cele mai importante domenii social-economice, efectuând 61 de misiuni, inclusiv: 25 misiuni de audit financiar, 29 misiuni de audit al conformității, 6 misiuni de audit al performanței și 1 misiune de follow-up. Programul de activitate a inclus misiuni de audit complexe, ținând cont de frecvența și gravitatea neregulilor constatate de Curte în cadrul misiunilor anterioare.

Prioritar, ne-am focusat pe realizarea auditului financiar obligatoriu al celor 3 bugete (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondul obligatoriu de asistență medicală) și al situațiilor financiare consolidate ale tuturor ministerelor pe exercițiul bugetar încheiat.

De asemenea, am acordat atenție domeniilor sectorului public cu un impact pronunțat asupra vieții cetățenilor (sănătate, învățământ, mediu), autorităților administrației publice locale care beneficiază de resurse bugetare semnificative și nu au fost supuse auditului public extern în ultimii 2-3 ani.

Curtea de Conturi a evaluat respectarea angajamentelor internaționale asumate față de organismele internaționale donatoare în domeniile în care Guvernul promovează reforme susținute de Uniunea Europeană și de alți parteneri (proiecte și programe finanțate din surse externe în domeniile social, sănătate, educație și altele).

Vreau să menționez că, Curtea de Conturi dispune de un proces de planificare comprehensiv, care permite sporirea impactului activității de audit public extern prin implementarea unui sistem coerent de prioritizare a activităților în baza domeniilor cu risc și interes sporit pentru părțile interesate. Acest proces favorizează elaborarea programelor anuale și multianuale de audit performante, dar și asigurarea răspunsului oportun la așteptările guvernanței și ale publicului larg.

Reieșind din resursele disponibile, tipul auditului și complexitatea misiunilor, în perioada 2022-2024, Curtea de Conturi își propune să realizeze anual circa 55-65 misiuni de audit.

T.: Cum caracterizați colaborarea CCRM cu alte instituții ale statului în 2021?

M.L.: Pentru a răspunde așteptărilor părților interesate față de activitatea de audit public extern, cât și pentru a promova necesitatea eforturilor conjugate de combatere a fraudei și corupției existente în societate, Curtea de Conturi a acordat o atenție deosebită informării publicului privind acțiunile întreprinse de CCRM în acest domeniu.

Cooperarea Curții de Conturi cu Parlamentul are un impact major asupra activității tuturor entităților publice din țară. Aceste două instituții importante, dar separate au roluri de suport reciproc mutual în asigurarea unei eficiente guvernări. În calitate de instrument al controlului parlamentar, am acordat suportul necesar Parlamentului, contribuind la îmbunătățirea domeniilor problematice.

În context, menționez că Curtea de Conturi a remis către Comisia de control al finanțelor publice (CCFP) 75 de rapoarte de audit, în cadrul ședințelor CCFP fiind examinate 31 de rapoarte, cu participarea atât a auditorilor CCRM, cât și a entităților auditate. Ca urmare a audierilor, CCFP a  emis rapoarte care includ decizii privind condițiile și termenele de raportare despre acțiunile întreprinse în vederea implementării recomandărilor CCRM.

O experiență inovatoare și utilă a fost prezentarea către CCFP a unor sinteze generalizatoare a rezultatelor activității de audit a CCRM pe unele domenii de importanță majoră pentru societate, care au ca scop agregarea principalelor constatări și situații identificate în rapoartele de audit tematice.

De asemenea, a fost pus accentul pe impactului activității de audit, în cadrul audierilor CCFP fiind examinate rezultatele implementării recomandărilor CCRM, în scopul responsabilizării entităților auditate și sporirii nivelului de implementare a recomandărilor.

Totodată, în anul 2021 am depus eforturi pentru îmbunătățirea comunicării cu entitățile verificate, acordând suport pentru înțelegerea problemelor și remedierea acestora. Un accent deosebit a fost pus activităților de comunicare și conlucrare cu auditorii interni din cadrul entităților publice, în scopul consolidării capacităților acestora și facilitării conlucrării cu auditul public extern.

T.: Cum stau lucrurile la capitolul executarea Hotărârilor CCRM în 2021?  

M.L.: Curtea de Conturi în rapoartele sale oferă în mod constant informații despre modul în care se cheltuiesc banii de către autoritățile publice centrale și locale și despre performanța sectorului public. De asemenea, CCRM înaintează recomandări care au drept scop susținerea entităților auditate prin îmbunătățirea și consolidarea managementului instituțional și eliminarea deficiențelor constatate de audit. Recomandările înaintate sunt susceptibile de a contribui la abordarea punctelor slabe sau a problemelor identificate de audit, la optimizarea gestionării resurselor în baza principiilor bunei guvernări, prin prisma beneficiilor pentru societate.

Obligativitatea implementării recomandărilor Curții de Conturi este prevăzută expres în Legea privind organizarea și funcționarea CCRM. Entitățile auditate sunt obligate, în termenul stabilit de Curtea de Conturi, să raporteze despre implementarea recomandărilor sau despre motivele pentru care acestea nu au fost implementate, iar CCRM asigură monitorizarea implementării acestora și raportarea către Legislativ.

Curtea de Conturi a instituit un mecanism propriu de monitorizare a gradului de implementare a recomandărilor de audit, care asigură monitorizarea termenului de executare a hotărârilor sale, vizualizarea în timp real a informațiilor privind acțiunile întreprinse de entitățile auditate, evaluarea în aspect cantitativ și calitativ a gradului de conformare a acestora la recomandările de audit.

În anul 2021 au fost aprobate rezultatele a 61 de misiuni de audit, care conțin 1202 recomandări pentru 180 entități. Menționăm că din 61 de hotărâri, termenul de implementare a recomandărilor expira doar în cazul a 11 hotărâri, care conțin 100 recomandări. Din acestea, doar 5 au fost implementate, 1 recomandare este parțial implementată, iar altele 94 rămân a fi neimplementate.

Vreau să menționez un aspect pozitiv în contextul impulsionării implementării recomandărilor de audit. Din cele peste o mie de acțiuni incluse în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, aprobat prin Hotărârea nr. 235 din 13.10.2021, 160 de acțiuni sunt bazate pe circa 240 de recomandări din 65 de rapoarte ale Curții de Conturi.

Menționez că, un obiectiv separat al Strategiei de dezvoltare a CCRM se referă la sporirea calității și impactului recomandărilor de audit. Obiectivul de a crește impactul activității noastre și de a răspunde mai bine așteptărilor cetățenilor necesită un efort deosebit în fortificarea calității recomandărilor de audit prin formularea accesibilă și sporirea nivelului de percepere a acestora de către entitățile responsabile de implementarea acestora. În acest sens, ne vom contura abordarea instituțională privind evaluarea impactului misiunilor de audit realizate de Curtea de Conturi, inclusiv prin realizarea misiunilor de urmărire ulterioară a implementării recomandărilor (audituri de follow-up).

T.: În ce măsură s-a expus pandemia asupra activității CCRM în 2021?

M.L.: Criza mondială a sănătății a însemnat nu numai lupta cu un flagel care a modificat reperele normalității cotidiene, dar și o oportunitate pentru găsirea unor noi metode de dezvoltare. Iar schimbarea ce risca să creeze sincope în activitatea Curții și amânarea unor proiecte stabilite inițial – respectiv, criza pandemică – a determinat instituția supremă de audit să învețe din aceasta, să evolueze și să inoveze în activitatea sa de structură-cheie în mecanismul de gestionare a banului public. Pentru acest lucru trebuie să fim recunoscători fiecărui angajat al Curții de Conturi, de la auditorii publici externi până la personalul de suport, membrilor plenului sau instituțiilor partenere. Criza ne-a determinat să ieșim din zona de confort, să utilizăm tehnologia mai mult, să învățăm alături de celelalte ISA și, în cele din urmă, să evoluăm mai repede decât am fi făcut-o în mod normal.

Provocările asociate cu pandemia de COVID-19 au încurajat Curtea de Conturi să răspundă prompt riscurilor emergente privind modificările survenite în mediul de audit și în cadrul entităților din aria sa de cuprindere. Managementul corespunzător, inclusiv prin transferarea muncii în regim „de la distanță”, precum și prin implementarea tehnologiilor digitale, dotarea echipelor de audit cu tehnică de calcul mobilă, asigurarea accesului online la toate fișierele și documentele de lucru necesare au permis CCRM să realizeze în termen și la un nivel înalt de calitate toate activitățile de audit planificate. Am depus eforturi pentru a asigura protecția sănătății angajaților instituției, la moment circa 85% din corpul de auditori fiind imunizați.

Totodată, auditurile realizate de către Curtea de Conturi au evidențiat problemele, neconformitățile și dificultățile cu care s-au confruntat entitățile publice în perioada pandemică la gestionarea sistemului public și combaterea efectelor de virusul COVID-19, cauzate în mare parte de: lipsa practicilor în gestionarea situațiilor de urgență, ambiguitățile cadrului normativ, comunicarea intersectorială fragmentată a părților implicate, responsabilitatea scăzută a managementului decizional, precum și insuficiența măsurilor de monitorizare și supraveghere a realizării acțiunilor instituite.

Un aspect important auditat de CCRM se referă la achizițiile publice aferente gestionării pandemiei COVID-19, care au fost destinate, preponderent, pentru procurarea bunuri necesare prevenirii și combaterii infecției, achiziționate în baza contractelor de achiziții publice de valoare mică. În context, toate deficiențele aferente achizițiilor de valoare mică s-au răsfrânt și asupra achizițiilor realizate în contextul combaterii pandemiei COVID-19, mai mult ca atât, facilitățile acordate, cum ar fi simplificarea condițiilor de contractare, contribuind la accentuarea netransparenței și diminuând concurența loială.

T.: Ce priorități are CCRM pentru perioada imediat următoare?

M.L.: În scopul asigurării calității activității de audit public extern, reieșind din resursele disponibile, tipul misiunilor de audit și complexitatea acestora, în Programul activității de audit pe anul 2022 Curtea de Conturi a inclus 64 misiuni, inclusiv: 48 tranzitorii (28 inițiate în anul 2021 și 20 spre raportate în anul 2023), 41 de misiuni de audit financiar, 14 misiuni de audit al conformității, 8 misiuni de audit al performanței și 1 misiune de follow-up.

Portofoliul de audit al Curții de Conturi pe anul 2022 va cuprinde preponderent misiuni obligatorii, complexe și transversale, inclusiv audituri privind executarea bugetelor consolidate ale 13 ministere (18,7 miliarde lei), inclusiv auditul ministerelor reorganizate. Auditul asupra rapoartelor financiare ale ministerelor, consumatori a celor mai mari resurse financiare publice, este necesar pentru fortificarea disciplinei financiar-bugetare în sectorul public, mai ales în contextul reformei administrației publice centrale care impune reglementarea distinctă a rolurilor și responsabilităților autorităților publice centrale în procesul de reformare inițiat.

Concomitent, în cadrul acestor misiuni de audit, Curtea își mai propune să abordeze transversal unele aspecte problematice ce țin de salarizarea și investițiile capitale din sectorul public, care vor servi drept pistă pentru evaluarea ulterioară a problemelor similare de sistem în cadrul unor misiuni de audit complexe.

De asemenea, un domeniu important este auditarea executării a 3 componente ale BPN: Bugetul de Stat (57,2 miliarde lei), Bugetul asigurărilor sociale de stat (25,8 miliarde lei), Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (11,3 miliarde lei). Având în vedere semnificația cantitativă a domeniilor, cât și necesitatea asigurării unei continuități a abordărilor pentru îmbunătățirea unor problematici identificate în cadrul activităților anterioare de audit, în cadrul misiunii de audit financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea BS în anul 2021, suplimentar vor fi abordate aspectele privind salarizarea, investițiile capitale etc.

Anul acesta a fost pentru prima dată când expertiza și experiența Curții de Conturi au fost folosite în timp real. În urma adoptării Parlamentului Republicii Moldova a Legii privind efectuarea auditului public extern în domeniul gazelor naturale, Curtea de Conturi va desfășura auditul public extern la societățile pe acțiuni, la entitățile de drept public, precum și la alte persoane juridice afiliate acestora în partea ce ține de domeniul gazelor naturale. Acest lucru a determinat mobilizarea auditorilor publici externi și ajustarea Programului activității de audit pe anul 2022.

Pentru a răspunde așteptărilor părților interesate și a realiza audituri cu impact și finalitate, Curtea de Conturi va continua implementarea de politici moderne orientate spre consolidarea instituțională și ridicarea nivelului de responsabilitate și profesionalism. Astfel, vom continua conformarea activității de audit la standardele internaționale și bunele practici în domeniu, vom asigura implementarea controlului calității, dezvoltarea și consolidarea continuă a abilităților profesionale ale personalului cu atribuții de audit. Acest lucru va fi asigurat, inclusiv, prin colaborarea rezultativă și continuă cu experții externi care acordă asistență în cadrul proiectelor de consolidare instituțională.

Vom dezvolta și în continuare relații eficiente cu Comisia parlamentară de profil (CCFP) și cu alte comisii parlamentare. De asemenea, vom consolida conlucrarea cu organele de drept, prin informarea și remiterea materialelor de audit care conțin informații privind suspiciunea de fraudă, a căror examinare ține de competența acestor organe.

 

Cristina Gurez

Sondaj

  • Ce credeți că trebuie să facă guvernarea cu referire la tariful la gaz?

    View Results

    Loading ... Loading ...