Fostul deputat Iurie Țap, referindu-se la faptul că în şedinţa plenului Parlamentului din 4 noiembrie a fost creată Comisia parlamentară specială de monitorizare şi control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova, afirmă că faptul dat este o imixtiune în sfera de competenţă a Guvernului și o măsură asiguratorie privind reglementarea diferendului transnistrean, în lumina negocierilor recente, informează TRIBUNA.

„În esenţă, este o hotărâre neconstituţională, or, potrivit Constituţiei, art. 96(1) ,,Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.”

Totodată, capitolul 7 al Constituţiei ,,Raporturile Parlamentului cu Guvernul” reglementează exhaustiv relaţiile puterii legislative şi celei executive, inclusiv modalităţile controlului parlamentar.

În acest context, hotărârea Parlamentului este o imixtiune în sfera de competenţă a Guvernului şi nu poate fi justificată nicidecum. Ar fi cazul sesizării Curţii Constituţionale, or, acceptarea tacită a ilegalităţii admise de Parlament va crea impedimente serioase în activitatea Guvernului pe dimensiunea respectivă, va afecta imaginea acestuia, dar şi la general, va submina ideea statului de drept”, a declarat, pe Facebook, fostul deputat, concluzionând: „În concluzie: este despre incompetenţa şi aroganţa politicului…”.

Totodată, Iurie Țap a menționat că, „după modul netransparent de creare a Comisiei parlamentare speciale de monitorizare şi control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova (proiectul înregistrat pe 03.11.21 a fost votat pe 04.11.21), dar şi depăşirea cadrului constituţional privind principiul separării puterilor în stat, s-ar putea presupune că această hotărâre este o măsură asiguratorie privind reglementarea diferendului transnistrean, în lumina negocierilor recente…”

„Or, demisia subită a viceprim-ministrului pentru reintegrare (05.11.21) vine să alimenteze această ipoteză…”, a remarcat fostul parlamentar.

Dincolo de amploarea problemelor şi interesele urmărite – a mai spus expertul în administrație publică – o guvernare pretins democratică trebuie să acţioneze transparent şi în câmp constituţional.

Cristina Gurez