În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, consilierul Prim-ministrului, Vitalie Dragancea a vorbit despre epidemie, sistemul de sănătate, perioada sărbătorilor pascale și despre presă.

T.: Hristos a Înviat, dle Dragancea!

V.D.: Adevărat a Înviat!

T.: Sărbătoriți Paștele sau respectați cerințele autorităților?

V.D.: Sărbătoresc, respectând cerințele autorităților. Epidemia ne determină să renunțăm la o parte din tradiții – dar Paștele nu e doar despre mesele numeroase și zgomotoase. Și apoi anul ăsta de Paști mulți muncesc încordat – muncesc mii de lucrători medicali, polițiști și militari. Toți cei care confruntă epidemia față-n față.

T.: Dle Dragancea, există opinia că epidemia, cu care ne confruntăm, e un test pentru întreaga societate. Până la această etapă, cum vi se pare: trecem sau nu testul?

V.D.: Epidemia este un fenomen natural. Ca și cutremurul ori tsunami, ori inundațiile, ori seceta. Natura totdeauna ne-a arătat cât de vulnerabile sunt sistemele și construcțiile omenești. Omenirea, cu certitudine, va trece testul – întrebarea e ce cost va plăti. Virusul atacă oamenii și infrastructura social-economică construită de noi.

Noi, moldovenii, trecem prin furtună și luntrea pe care ne aflăm nu e cea mai bine pregătită. E cam veche și crăpată. Iar noi încă nu credem că furtuna e adevărată. Nu am înțeles că de ordonarea și disciplina noastră depinde cum vom ieși din furtună. Ne insultăm unii pe alții, ne provocăm la ceartă. Rupem bucăți din luntre și ne acuzăm reciproc că e veche. Tot timpul arătăm spre alte luntre și corăbii mai bune decât a noastră. Lăudăm alți căpitani, din stânga și din dreapta. Nu vrem să observăm că toți plătesc bir furtunii. Nimeni nu a fost gata de furtună și nimeni nu are o soluție magică. Toți încearcă și învață. Absolut toți caută cum să treacă prin furtună cu pierderi mai mici.

Vom trece furtuna, dar nu știu ce lecții vom învăța. Ne vom apuca să reparăm împreună luntrea ori vom continua să ne ciondănim și după furtună. Nu sunt foarte optimist, dar sper să greșesc.

T.: Care categorie socială dă dovadă de mai multă responsabilitate pe timp de epidemie si cine de mai puțină?

V.D.: În fiecare grup social vom întâlni oameni cu mai multă responsabilitate, și cu mai puțină. Cred că majoritatea oamenilor țin cont de cerințele specialiștilor referitoare la distanțarea socială. Observ cum se poartă oamenii în magazine și la stațiile transportului public și cred că putem constata că se formează unele deprinderi sociale noi. Învățăm să informăm autoritățile despre cazurile când sunt încălcate regulile de autoizolare. Sunt efecte bune, care merită apreciate, dar e devreme să credem că suntem în siguranță.

T.: Pe susținerea cui mizează Guvernul în aceasta perioadă cel mai mult?

V.D.: Nu pot vorbi în numele Guvernului, asta poate face doar Prim-ministrul. Personal mizez pe medici și pe grupul de specialiști creat de ministrul Dumbrăveanu, din care fac parte specialiști deosebiți precum domnii Furtună, Lozan, Rîmiș și alții. Trebuie menționată implicarea foarte activă și valoroasă a reprezentanței Organizației Mondiale a Sănătății, în frunte cu dl Pokanevych. Sunt oamenii care muncesc foarte concentrat și administrează procesele cu mare profesionalism și grijă.

Merită apreciată munca polițiștilor de la frontieră și a celor din interiorul țării, carabinierilor, vameșilor, militarilor – tuturor celor implicați în gestionarea situației epidemiologice.

T.: Unii spun că Guvernul depune eforturi supraomenești pentru a combate epidemia, alții acuză că nu se face tot ceea ce e necesar. Unde e adevărul?

V.D.: Nu sunt adeptul exagerărilor. Guvernul sunt oameni și, prin urmare, tot ce face Guvernul e un efort omenesc. Diferența opiniilor tot e ceva omenesc. Contează cum ne tratăm unii pe alții. De ani buni tot încercăm să construim un model democratic, care presupune libertatea opiniei și a cuvântului în cadrul unor reguli. La noi libertatea opiniei și cuvântului s-a transformat în atacuri permanente și ură. Am uitat că există reguli, care reprezintă fundamentul unei societăți democratice. O societate democratică se bazează pe respect față de reguli și de oameni. Fără respect lunecăm în anarhie.

În Moldova a apărut o clasă de oameni care cunosc totul despre toate. Știu totul despre economie, justiție, principii europene, corupție, istorie – acum ei au decis că știu totul despre epidemie și sănătate. Ca și în celelalte materii acești oameni sunt maeștri în critică și aluzii la conspirații. Un gen de judecători divini.

Când a fost declarată starea de urgență au fost valuri de polemici referitoare la termenul de 60 de zile, însoțite de acuzații și aluzii. Dar se vedea ușor că acei care le lansează nici măcar nu au încercat să observe cum se descurcă țările deja lovite de epidemie. Ce fac oamenii ceia acum? Ce au făcut până acum?

Or, câtă gălăgie au ridicat unii actori publici în legătură cu loturile de huse impermeabile exportate de un producător autohton. Oamenii de afaceri au reușit pe timp de criză (!) să găsească niște contracte, să încarce angajații cu lucru, să plătească salarii și taxe. Și s-au ales cu atacuri, interpretări și aluzii.

T.: Ce lecții credeți că trebuie să învețe societatea moldovenească din această epidemie?

V.D.: Fiecare va ieși din criză cu lecțiile lui. Din criză epidemiologică trecem în criză economică globală. Va fi greu. Aș vrea să cred că putem ieși din criză mai uniți decât am intrat. Cu mai mult respect unii față de alții. Nu suntem obligați să împărtășim aceeași părere, avem dreptul – fiecare cu părerea lui, dar trebuie să învățăm să respectăm acest drept.

Suntem o țară mică, cu economie firavă. Pierdem anual mii de tineri. Pierdem potențialul de dezvoltare a țării. Tinerii vor continua să plece și unul dintre motivele plecării lor va fi atmosfera războinică, care domnește în Moldova. Săraci, dezbinați și războinici – ce-i poate atrage pe tineri aici? Suntem prea conflictuali. Arătăm pumnul la toți, în loc să căutăm oportunități de dezvoltare. Statele mici pot supraviețui numai construind parteneriate.

La noi s-a dezvoltat o atitudine radicalistă – pro-europenii ori pro-americanii sunt neapărat anti-ruși, și viceversa. Nici Rusiei, nici Statelor Unite, emoțiile noastre militariste nu le trezesc îngrijorări. Cred că prea mult trăim cu trecutul, și prea puțin timp dedicăm construirii viitorului.

T.: În ce măsură se poate schimba mentalitatea colectivă după COVID-19?

V.D.: Oamenii trăiesc cu istorii și suntem mișcați de emoții. Gândirea colectivă este o sumă complexă de istorii, care formează atitudinea noastră față de alți oameni și procese. La nivel de gândire colectivă suntem dezbinați în cel puțin două bazine mari. Adepții vestului, ai Uniunii Europene, și adepții estului, Federației Ruse. Ambele grupuri au o percepție eronată că UE sau FR sunt obligate să ne ajute. Ajutorul trebuie să fie mare, permanent și gratuit. Nu cred că după epidemie vom observa schimbări mari în gândirea colectivă.

Gândirea colectivă se poate schimba în timp, prin creșterea numărului de oameni conștienți că modernizarea țării e misiunea celor care aleg să trăiască aici, și partenerii externi pot doar asista. Analiza, prioritizarea, planificarea și realizarea rămân în sarcina noastră. Trebuie să învățăm să negociem, să luăm decizii și să le punem în aplicare. Și cum am spus mai sus – să evităm cu orice preț implicarea în conflicte.

T.: Se vorbește că perioada post-epidemie va fi mai grea decât însăși epidemia. Cum ar trebui sa se manifeste societatea din RM pentru a depăși mai rapid consecințele?

V.D.: Epidemia a atacat deprinderile noastre. Suntem mobili, comunicăm mult, vrem să vedem alți oameni și ei să ne vadă pe noi. Epidemia ne-a limitat libertatea de mișcare și activitate. Inactivitatea unor mase mari de oameni afectează grav economia. Deja confruntăm criză economică. Va fi afectat consumul. Vor cădea vânzările. Mulți conaționali, care au muncit în afara țării, vor pierde lucrul acolo. Vor scădea remitențele. Vor cădea exporturile. Executivul a reușit să acopere deficitul bugetar – asta înseamnă că sistemul bugetar nu se va prăbuși. Fără sistemul bugetar funcțional – nu avem medicină, educație, ordine publică și multe altele. Ca să depășim consecințele mai rapid, e nevoie de mai multă unitate socială și mai multă încredere reciprocă.

T.: Ce urmări de ordin politic poate avea epidemia?

V.D.: Evit să vorbesc la teme politice. Cred că, cu sau fără epidemie, războaiele pe scena politică nu vor conteni. Vreau să sper că politicienii vor învăța să se respecte și să ofere societății un model de comportament civilizat. Să vorbească calm și să se asculte. Să admită dreptul la viață a altei păreri. Barack Obama a formulat bine o legitate a democrației: „democrația presupune compromis, chiar și atunci când ai 100% dreptate”. Aș vrea ca politicienii să consume mai multă energie pentru polemicile civilizate interne, și să iasă în fața cu viziuni și planuri calculate, respectându-se unii pe alții.

T.: Vă mulțumim!

Cristina Pendea