Anul politic 2019 a fost unul tumultos. În context, TRIBUNA a realizat un clasament al celor 10 evenimente care l-au marcat.

1). Alegerile parlamentare

Anul politic 2019 a fost deschis de alegerile parlamentare, care s-au desfășurat pe data de 24 februarie. Mai mult, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare s-au desfășurat în baza sistemului electoral mixt, în care deputații au fost aleși concomitent în cadrul unei singure circumscripții naționale și în 51 de circumscripții uninominale. De menționat că, în Parlament au acces 3 partide politice, 1 bloc electoral și 3 candidați independenți, ulterior un deputat independent și-a depus mandatul.

2). Coaliția PSRM-ACUM

După câteva luni de incertitudine, urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare din februarie 2019, pe ultima sută de metri înainte de expirarea termenului pentru a fi declanșate noi alegeri parlamentare, PSRM și Blocul ACUM au bătut palma și au constituit o coaliție. Astfel, în vederea dezoligarhizării și readucerii statului Republica Moldova în albia constituționalității, deputații Blocului ACUM Platforma DA și PAS și ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au semnat înțelegerea politică temporară.

3). Învestirea Guvernului Sandu

După găsirea unui numitor comun între PSRM și ACUM, la scurt timp, la data de 8 iunie 2019 a fost învestit Guvernul Maiei Sandu. De menționat că, 9 dintre cei 12 membri ai Guvernului erau reprezentanți ai ACUM.

4). Alegerile Bașcanului în UTA Găgăuzia

Anul 2019 a fost marcat și de desfășurarea, la 30 iunie 2019, în UTA Găgăuzia, a alegerilor ordinare ale Guvernatorului (Bașcanului). La alegeri au participat 50,43% din cetățenii cu drept de vot înscriși în listele electorale, iar Bașcanul în exercițiu, Irina Vlah, a fost realeasă pentru al doilea mandat consecutiv.

5). Alegerile locale generale

Un alt scrutin electoral, care a marcat anul politic 2019 – alegerile locale generale din Republica Moldova. Astfel, în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 (având în vedere și turul II de scrutin desfășurat la 3 noiembrie curent), au fost aleși 898 de primari, 10472 de consilieri în circumscripțiile de nivelul întâi și 1108 de consilieri în circumscripțiile de nivelul doi (raionale și municipale).

6). Căderea Guvernului Sandu

La doar cinci luni de guvernare în Republica Moldova (8 iunie – 12 noiembrie 2019), Guvernul Sandu își asumă răspunderea pentru modificarea Legii Procuraturii. Astfel, socialiștii au depus în Parlament o moțiune de cenzură, exprimând dezacordul cu această decizie. Moțiunea a fost votată de 63 de deputați – PSRM și PDM, respectiv – Guvernul Sandu a căzut. Înainte de vot, Prim-ministra Maia Sandu a citit un raport privind activitatea Guvernului.

7). Învestirea Guvernului Chicu

Ca și în cazul Guvernului Sandu, cu rapiditate a fost învestit Guvernul Chicu. La doar o zi de la căderea Guvernului, Președintele țării, Igor Dodon, l-a desemnat drept candidat la funcția de Prim-ministru pe Ion Chicu, iar la o zi distanță – Guvernul Chicu este votat în Parlament de către PSRM și PDM, calificând-se drept un guvern tehnocrat. PDM declară că doar a susținut învestirea Guvernului, dar nu este într-o alianță cu PSRM.

8). Alegerea lui Ion Ceban în funcția de Primar general al mun. Chișinău

Un alt eveniment politic care a marcat anul 2019 este și alegerea lui Ion Ceban în funcția de Primar general al mun. Chișinău. Pentru prima dată în istoria Chișinăului a fost ales un primar de stânga, concurând cu un candidat de dreapta. Ion Ceban a fost votat de 123 807 de chișinăuieni, în timp ce pentru Andrei Năstase și-au dat votul 112 513 de alegători. De menționat că, după alegerea sa în funcție, Ion Ceban și-a suspendat activitatea de membru de partid.

9). Numirea Procurorului General

După demisia Procurorului General, Eduard Harunjen, la data de 11 iulie, (mandatul său trebuia să expire în anul 2023), s-a creat o stare de incertitudine privind numirea unui nou Procuror General. Situația a putut fi depășită numai după crearea unei Comisii de către Ministerul Justiției privind selectarea candidaților la funcția de Procuror General. Ex-ministrul Justiției, Olesea Stamate, s-a declarat nemulțumită de rezultatele concursului, menționând că au fost viciate și a anunțat că le va anula. Ulterior, noul ministru, Fadei Nagacevschi, a declarat că nu a văzut ordinul de anulare și a propus candidaturile selectate Consiliului Superior al Procurorilor. În rezultat, CSP l-a desemnat pe Alexandru Stoianoglo la funcția de Procuror General, Președintele numindu-l prin decret.

10). Anularea sistemului electoral mixt

Chiar de la crearea coaliției PSRM-ACUM, una dintre priorități a fost anularea sistemului mixt. Astfel, la mijlocului lunii august, Parlamentul a anulat sistemul electoral mixt, Republica Moldova revenind la sistemul electoral proporțional pe liste de partid. Mai mult, modificările legislative mai vizează îmbunătățirea sistemului electoral proporțional, care a existat până în 2017.