Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, membru corespondent al AȘM, poet, romancier, publicist, eseist, autor de manuale, traducător, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, împlineşte onorabila vârstă de 70 de ani.

Personalitate cu renume, poet de mari resurse lirice şi civice, dar şi ardent eseist în probleme legate de renaşterea naţională a românilor din Basarabia, alcătuitor de manuale şcolare, de antologii lirice, Nicolae Dabija s-a impus în societatea noastră ca un scriitor valoros, implicat activ în trezirea conştiinţei naţionale.

Pentru Nicolae Dabija, poezia este o formă de existenţă, de angajare şi speranţă. Volumul de referinţă „Ochiul al treilea”, emblematic pentru schimbarea de paradigmă în discursul poetic din Basarabia, va împrumuta numele său generaţiei „şaptezeciste” de scriitori, una prin excelenţă poetică. Ceea ce a impresionat în poezia lui este restabilirea poeticului, inclusiv în poezia socială. Academicianul Eugen Simion desluşeşte în relieful creaţiei sale lirice „un elegiac împătimit, un melancolic luminos, deloc resemnat, cu o mare disponibilitate retorică”, „un poet adevărat, substanţial”, care „la nevoie, schimbă elegia în pamflet politic”, fără să trădeze limbajul autentic al poeziei. În cele mai bine de patru decenii care au trecut de la debutul său editorial, Nicolae Dabija a publicat zeci de cărţi de poezie, selecţii reprezentative şi consistente din creaţia sa lirică fiind traduse în engleză, franceză, italiană, rusă, spaniolă, portugheză, sârbă, bulgară, ucraineană, macedoneană, turcă, persană ş.a., volume care au văzut lumina tiparului la edituri din SUA, Italia, Franţa, Brazilia, Rusia, Ucraina, Macedonia, Bulgaria, Serbia, Turcia etc.

Volumele de poezie Apă neîncepută, Zugravul anonim, Aripă sub cămaşă, Dreptul la eroare, Lacrima care vede, Oul de piatră, Cerul lăuntric au ca motive glorificarea graiului matern, a înaintaşilor din domeniul spiritual, a luptătorilor pentru idealurile neamului. Creând o poezie romantică, elegiacă, imnică, programatic mesianică, Nicolae Dabija utilizează simboluri şi motive mitice în poezia sa, acestea esenţializează şi revigorează forţa tradiţiei, a elementelor existenţiale româneşti.

O ipostază importantă a scriitorului Nicolae Dabija este aceea de istoric literar. Volumul de eseuri „Pe urmele lui Orfeu” valorifică documente şi date istorice adunate din arhive din Moscova, Kiev, Lvov, Harkov ş.a. Un adevărat eveniment cultural avea să-l constituie apariţia, în 1987, a „Antologiei poeziei vechi moldoveneşti”, carte în care Nicolae Dabija scoate la lumină circa 40 de texte inedite din secolele XV-XVII, traduse din slavonă, greacă, polonă, latină, bulgară, rusă, ucraineană, identificate în arhivele din Rusia, Ucraina, Polonia etc. Toate aceste remarcabile realizări artistice contribuie la conturarea unui poet-vizionar, poet-istoric, poet-cronicar.

Numele lui Nicolae Dabija este indisolubil legat de elaborarea unor manuale şcolare de „Limba şi literatura română” pentru ciclul gimnazial. Împreună cu Aurelian Silvestru, colegul său din facultate, editează un ciclu de manuale de istorie pentru clasele I-IV Daciada. Preocupat de recuperarea valorilor istorice ale neamului românesc, în 1992, publică eseul „Domnia lui Ştefan cel Mare” şi culegerea de povestiri istorice „Nasc şi la Moldova oameni”. Volumul „În căutarea identităţii. Istoria neamului românesc din Basarabia povestită pentru elevi” cunoaşte mai multe ediţii, lucrare onorată cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

După cum declara omagiatul într-un interviu „profesia de ziarist şi de scriitor se identifică cu săptămânalul «Literatura şi Arta»”, publicaţie care a susţinut tranşant revenirea limbii române la grafia latină şi decretarea ei ca limbă oficială. Nicolae Dabija conduce cu fermitate şi echilibru revista „Literatura şi Arta”. Academicianul Mihai Cimpoi consemnează că „«Literatura şi Arta» se citeşte de la editorialele lui Nicolae Dabija, care sunt adevărate exerciţii de înviorare a spiritului în dimineţile de joi”. Prin publicistica sa, Nicolae Dabija împlineşte o adevărată şi subtilă operă de „pedagogie naţională”, de educare a tinerei generaţii, de cultivare a sentimentului unionist.

Nicolae Dabija este şi un traducător de certă valoare. Traduce din poeţii lumii: I. W. Goethe, F. G. Lorca, V. Jukovski, M. Kanoat, G. Guliam ş. a. În 2015, Guvernul Statelor Unite ale Americii l-a decorat cu „Medalia Libertăţii” pentru antologia „Flori alese din poezia americană”, selecţia şi traducerea aparţinând lui Nicolae Dabija.

Aşa cum afirmă pe bună dreptate acad. Mihai Cimpoi, scriitorul Nicolae Dabija ne face mereu surprize. Trece uşor de la poezie la publicistică, de la publicistică la poezie, ne surprinde chiar şi cu un roman. În anul 2011 apare romanul Tema pentru acasă, cartea a fost calificată de către editorul şi redactorul romanului Daniel Corbu drept „o epopee tragică a unui popor aflat sub legi străine, concret, sub exploatarea imperiului bolşevic, pledoarie împotriva totalitarismului între filele unui roman sociologic”.

Pe lângă publicistica pe care o practică Nicolae Dabija cu mare succes, se remarcă și proza scurtă, dovadă concludentă servind volumul de nuvele Nu vă îndrăgostiţi primăvara (2013). Cu nuvelistica, Nicolae Dabija se întoarce în spaţiul arhetipal al copilăriei sale. Scrise „cu graţie şi cu gravitate”, nuvelele lui Nicolae Dabija dobândesc relief şi sensuri sporite prin recuzita mitologică şi biblică, prin inserţia alegoriei şi parabolei.

Pentru meritele sale incontestabile în dezvoltarea creaţiei literare şi promovarea valorilor româneşti, pentru râvna cu care a militat pentru revenirea la alfabetul latin şi legalizarea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, Nicolae Dabija a fost ales în 2003 membru de onoare al Academiei Române. Din 2012, Domnia Sa este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Academicianului Nicolae Dabija i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa de către Universitatea din Oradea, Universitatea Tehnică din Republica Moldova şi Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere” din Chişinău. Totodată, este membru de onoare al comunităţii academice de la Universitatea „George Bacovia” din Bacău.

În semn de recunoaştere a valorii creaţiei şi cercetării ştiinţifice, în 2013, Academia de Şriinţe a Moldovei i-a acordat cea mai înaltă distincţie− Medalia „Dimitrie Cantemir”, iar președintele Nicolae Timofti i-a conferit poetului-academician Nicolae Dabija titlul de „Om emerit” al Republicii Moldova pentru contribuţia incontestabilă la promovarea valorilor culturale şi artistice și în semn de recunoaştere a excelenţei în creaţia literară şi jurnalism, în promovarea valorilor spiritualităţii româneşti și angajarea responsabilă în păstrarea identităţii de neam.

În final vreau să fac un aviz: Evenimentul aniversar este organizat de Academia de Științe a Moldovei în comun cu Institutul de Filologie Română B.P. Hașdeu al MECC și se va desfașura pe data de 16 iulie 2018, în sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, cu începere de la ora 11.00.

Academicianul Gheorghe DUCA, Președinte al AȘM