Deputatul Dinu Plîngău, președintele Comisiei de anchetă pe întreprinderile de stat – care a fost creată după scandalul de la „MoldATSA”, a spus că, la preluarea conducerii Comisiei, și-a imaginat că principala sarcină va fi publicarea unor situații de angajări și salarii nemeritate și că ar fi o sarcină ușoară + propuneri de modificare a legislației, astfel încât să nu mai vedem abuzuri atât de constante. Realitatea din domeniul respectiv însă l-a uimit enorm, în cel mai prost sens al cuvântului, informează TRIBUNA. 

„Să vorbim despre salarii! Ele nu-s mari în majoritatea cazurilor, în comparație cu situația de pe piața muncii. Excepția o fac câteva întreprinderi aflate de ani buni în vizorul public, grație multiplelor scandaluri, dar și importanței acestor companii: Moldatsa, Aeroport, Energocom, Moldtelecom, Metalferos, etc. Chiar și remunerațiile membrilor Consiliilor de administrare sunt cât un salariu minim pe economie. Diferența și problema este în abuzul la remunerațiile suplimentare, premii și numărul de locuri în care activează o persoană. Respectiv, la un salariu de vreo 60.000 lei lunar, chiar și trei prime anuale în mărime de un salariu ar face un venit suplimentar de 180.000 lei, pe lângă alte bonusuri. Ca să nu fim populiști, un administrator profesionist la o companie mare nu-l poți ține în funcție cu 20.000 de lei și managerii buni care să aducă performanță au nevoie să fie atrași și cu un venit decent, specificând condiția că nu face porcării așa cum s-a făcut în multe cazuri. Revenind la remunerațiile din companiile de stat, Comisia deja a discutat și va propune modificări la legislație, astfel încât să nu se facă risipă sau abuz. Legat de transparență, voi propune să facem publică baza de date privind lista administratorilor și membrilor în consilii, cât și veniturile acestea, iar la nivel legislativ ca administratorii să depună declarații de avere anuale”, a scris el pe Facebook.

Politicianul a spus că, dincolo de risipa pe salarii sau remunerații, a depistat o situație șocantă pentru el: „Sute de întreprinderi care nu sunt gestionate de nimeni. Știți ce înseamnă asta? Risipa pe unele remunerații din întreprinderi este o picătură pe lângă miliardele care pot/puteau fi valorificate prin intermediul proprietăților care au rămas fără stapân. Situație perfectă pentru furat. Sigur, majoritatea din aceste întreprinderi există doar pe hârtie, dar sunt câteva care au proprietăți chiar în centrul Chișinăului, terenuri nedelimitate și clădiri care nu-s înregistrate. Cazul Aroma sau Pedagogul (fondator legal este APP, în documente este Ministerul educației, în fond este administrat de Universitate, de facto are clădiri și terenuri neînregistrate și încă nu e clar ce a dispărut) cu terenuri chiar în inima Chișinăului sunt exemple extrem de relevante și dureroase. Corupția și interesul enorm față de unele proprietăți fac astăzi aprope imposibil să redobândești drepturile patrimoniale față de aceste bunuri, unele aflate de zeci de ani în litigii. Lipsa de comunicare și hăbărnicismul, indiferența funcționarilor fără interes agravează și mai mult situația. Ce a fost în trecut cu aceste companii în linii generale am aflat: create prin ordine, fără evidență, cu documente pierdute. Știm ce a fost în 2017 cu acea reformă și bombele legislative plasate intenționat pentru a face acest haos la fel este clar. Nu-mi este clar ce a făcut APP-ul ultimii ani, care a fost numit prin lege fondator la toate companiile. De facto, au preluat controlul doar asupra întreprinderilor mari și cu o situație clară. Restul întreprinderilor au fost abandonate. Acest lucru îmi amintea de situația de la Procuratura Anticorupție și căutarea de sediu, având întreprinderi de stat care au clădiri și terenuri în Chișinău care sunt lăsate în paragină sau abuzate de interese meschine”.

O altă mare problemă sunt achizițiile, contractele acestor companii. Deputatul a spus că e mult de vorbit, dar un lucru cert este că avem prea multe achiziții fără licitații sau licitațiile pentru unele companii sunt câștigate de aceiași persoană. La acest aspect avem mai multe controale care au depistat procese ilegale, dar totul se oprește la Procuratură și Judecătorie.

„Am prelungit activitatea Comisiei nu pentru că nu avem despre ce vorbi, avem prea multe, dar pentru că scopul principal nu este doar să vorbim despre probleme, ci să căutăm soluții. Astfel:

1. Vom pregăti documentele necesare în comun cu toate autoritățile pentru a radia forțat întreprinderile care există doar pe hârtie și există acolo pentru că unele au datorii de 70 de lei la stat.

2. Lucrăm pentru a face o inventariere la întreprinderile care au sau ar fi putut avea proprietăți și să repunem în drepturi depline APP-ul.

3. Vom propune modificarea legislației pentru un cadru normativ mai transparent pentru companiile de stat, o reformă a APP-ului și obligativitatea managementului companiilor să depună declarații de avere. Știu cazuri când venea un director cu pantofii rupți și ieșea gospodar în toată firea (cazul Metalferos).

4. Vom solicita prezentarea unui raport din partea instituțiilor de drept față de zecile de plângeri/sesizări/denunțuri ce vizau activitatea întreprinderilor de stat.

5. Vom audia, cât ne mai permite timpul cazuri concrete de la companiile de stat. Mâine, la ora 11.00 vor fi organizate audieri publicie față de situația de la Vinăria Ialoveni.

P.S. Fac o precizare. Membrii comisiei de anchetă NU sunt remunerați. Primesc 0 lei pentru activitatea în Comisia specială”, a mai spus Dinu Plîngău.