În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Andrian Candu, Preşedintele Parlamentului, a vorbit despre iniţiativa sa privind tichetele de masă, cu ce alte iniţiative intenţionează să vină în viitorul apropiat, care vor fi priorităţile actualului Parlament până la finele sesiunii curente, care vor fi cele mai mari provocări cărora Parlamentul va trebui să le facă faţă până la finele anului 2017 etc.

T: Dle Candu, iniţiativa Dvs. privind tichetele de masă a fost deja înregistrată la Parlament. Care sunt prevederile de bază ale acesteia, în formula în care a fost înregistrată?

A.C.: Într-adevăr, inițiativa a fost înregistrată în Parlament. Comisia economie, buget și finanțe și Comisia protecție socială, sănătate și familie vor pregăti proiectul de lege pentru a fi votat în plenul Parlamentului. Sper ca, până la sfârșitul acestei sesiuni, el să fie aprobat, astfel încât să avem timp suficient, încă jumătate de an, pentru adaptarea legislației conexe, dar și pentru ca mediul de afaceri să se pregătească, să apară acei operatori care vor fi responsabili de emiterea tichetelor de masă și, prin urmare, din 1 ianuarie 2018 sistemul să fie funcțional.

Noi vedem doar avantaje, atât din punct de vedere social, cât și economic. În primul rând, tichetul de masă va fi un supliment net la salariu, ceea ce înseamnă că acest venit în plus al angajaților va fi scutit de orice taxă, începând cu contribuțiile sociale, medicale și finalizând cu impozitul pe venit. În prezent, aproape jumătate din salariu, cetățenii țării noastre îl cheltuiesc pentru procurarea produselor alimentare. Legea prevede că tichetul de masă va putea fi folosit strict pentru cumpărarea alimentelor. Astfel, nu doar că va crește puterea de cumpărare a angajatului, dar și vom încuraja alimentația la timp și corectă, ceea ce va duce la îmbunătățirea sănătății populației. Acestea sunt beneficiile pentru angajat.

Din punctul de vedere al angajatorului, tichetul de masă reprezintă o cheltuială deductibilă, este scutit de taxe, este un instrument remarcabil pentru a motiva salariații. În plus, promovarea alimentației corecte în rândul angajaților va duce la creșterea productivității lor. Toate acestea, contribuie la dezvoltarea afacerilor. Mai mult, odată cu implementarea legii, operatorii de tichete vor crea noi locuri de muncă.

Sistemul tichetelor de masă va duce la creșterea vânzărilor. Este un lanț întreg asupra căruia se vor răsfrânge avantajele lui. Societățile de alimentație publică: restaurante, pizzerii, cantine, super / hyper-marketuri își vor spori activitatea. Venituri suplimentare vor obține și producătorii autohtoni din industria agro-alimentară, ramură de bază a economiei Republicii Moldova. Sistemul vizează și sporirea importurilor. Toate împreună vor contribui la mărirea veniturilor la bugetul de stat din colectarea TVA.

Un alt element foarte important al tichetului de masă este că reprezintă un instrument împotriva salariilor în plic, a evaziunii fiscale. Acest sistem îi va determina pe angajatorii care mai practică remunerarea dublă să renunțe la această practică și să contabilizeze oficial toate cheltuielile. În acest mod, vom scoate la suprafață o parte bună a banilor din economia subterană.

Așadar, introducerea sistemului tichetelor de masă va fi un imbold social, un instrument care va duce la însănătoşirea populaţiei, la creşterea randamentului angajaţilor şi îmbunătăţirea nivelului de trai.

În linii generale, asta prevede proiectul.

T: Ce elemente noi au fost introduse în proiect după consultările publice ce au avut loc?

A.C.: Proiectul a fost dezbătut în două runde, una pe platforma Parlamentului, iar alta organizată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung. Noi am fost foarte atenți la propunerile care au venit din partea mediului de afaceri, din cea a angajaților, din partea unor instituții, inclusiv a experților internaționali. Unele propuneri bune au fost luate în considerare și se regăsesc în acest proiect de lege. Până ca el să ajungă să fie dezbătut în plenul Legislativului, vom organiza încă o rundă de dezbateri pe platforma Parlamentului. Vrem să ne asigurăm că proiectul va ajunge pe masa deputaților într-o formă exemplară, astfel încât populația angajată sau, cel puțin, o parte din ea, fiindcă sistemul va fi implementat treptat, începând cu domeniul privat, să simtă beneficiile lui, ale tichetelor de masă, din 1 ianuarie 2018.

T: Experienţa căror ţări a fost luată în calcul la elaborarea acestei iniţiative?

A.C.: Sistemul tichetelor de masă este implementat cu succes în peste treizeci de țări din întreaga lume, preponderent în Europa, cum ar fi Franța, Cehia, Belgia, Italia, Spania, Elveția, Polinia etc. Am ținut cont de experiența fiecăreia, dar cel mai simplu a fost să ne îndreptăm privirea spre vecini. România a început implementarea acestui sistem acum aproape 20 de ani. A fost dezvoltat foarte bine, iar tichetele de masă au ajuns unul dintre cele mai răspândite beneficii extra-salariale din această țară.

T: Aţi declarat că această iniţiativă ar fi şi o metodă de luptă cu salariile în plic. Cum concret credeţi că poate fi obţinut acest efect?

A.C.: Mecanismul de luptă l-am explicat mai sus. Este foarte simplu. Angajatorii vor scoate o parte a banilor din contabilitatea neagră pentru a implementa sistemul tichetelor de masă, care are mai multe avantaje financiare directe pentru ei. În primul rând, sunt cheltuieli deductibile, iar în al doilea – sunt cheltuieli scutite de taxe. Indirect, așa cum am mai spus, va crește productivitatea muncii, angajații vor avea un randament mai mare și toate acestea la un loc nu pot duce decât la dezvoltarea afacerii, ceea ce reprezintă de fapt scopul unui antreprenor.

T: Cu ce alte iniţiative intenţionaţi să veniţi în viitorul apropiat?

A.C.: În prezent, cetățenii străini care vor să muncească în țara noastră se confruntă cu proceduri complexe atunci când vor să obțină permise de ședere și de muncă. Birocrația le fură mult timp, există riscul ca să fie intimidați, este un mediu favorabil pentru corupție, pentru abuzuri. În această privință, știu că Guvernul pregătește o inițiativă. Aștept să văd propunerea Executivului și, în funcție de ea, voi veni cu propuneri suplimentare chiar la nivel legislativ, pentru ca să simplificăm modalitatea de obținere a acestor documente de către străini.

O altă inițiativă, ține de legislația media. De curând, s-a încheiat perioada pentru formarea grupului de lucru îmbunătățirea legilor care reglementează tot ceea ce înseamnă presă, audiovizual. La alcătuirea acestui grup au fost delegate aproape 20 de persoane de organizații precum Centrul de Informare și Documentare privind NATO, Asociația Presei Electronice, Asociația Presei Independente, Juriștii pentru Drepturile Omului, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Centrul pentru Jurnalism Independent, companii media precum Casa Media, Pro TV, Teleradio Moldova, avocați, experți în domeniu. În scurt timp, el își va începe activitatea. Consiliul Europei și alți parteneri internaționali și-au arătat deschiderea să acorde suport financiar și tehnic, pentru ca acest grup să fie cât mai eficient. Scopul nostru este ca, până la sfârșitul acestui an, echipa din care vor face parte și experți internaționali, și mă bazez foarte mult pe câteva organizații de prestigiu gen Freedom House, să vină cu propuneri de îmbunătățire a legislației naționale în acest domeniu. Și aici mă refer la o chestiune care a fost invocată de multe ori, inclusiv în discuții cu reprezentanții mass-media în săptămâna libertății presei – accesul la informație. Doi – tot ce înseamnă media online, inclusiv rețelele de socializare, fiindcă și ele devin surse foarte importante pentru noutăți, dar și mijloc de informare a populației. Trei – sistemul de securitate informațională, inclusiv reglementarea folosirii dronelor. Patru – promovarea producției locale și, prin urmare, lupta împotriva dezinformării și propagandei. În acest sens, vreau să găsim soluții inclusiv cu Ministerul Finanțelor și, dacă e cazul, cu Fondul Monetar Internațional, să identificăm privilegii financiare sau excepții privind impozitarea pentru cei care fac produs cu conținut local. Așadar, scopul acestui grup de lucru la nivel de Parlament este ca să avem în final o legislație cât mai modernă, după ultimele tendințe. Iar pentru asta, vom ține cont, în mod special, de legislația Uniunii Europene.

T: În genere, care vor fi priorităţile actualului Parlament până la finele sesiunii curente?

A.C.: Până la finele sesiunii curente, dar și pentru sesiunea următoare, noi avem stabilit un plan de acțiuni în privința implementării Acordului de Asociere și cel de Liber Schimb. Așadar, ne dorim să îndeplinim acest plan programat pentru tot anul 2017 și să relansăm activitatea Comisiei parlamentare de integrare europeană. Chiar la sfârșitul acestei luni, va avea loc prima ședință, în cadrul căreia vom începe monitorizarea procesului de implementare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

De asemenea, vrem să îmbunătățim sistemele și procedurile de control parlamentar, în general, pe mai multe subiecte, dar nemijlocit pe supravegherea reformelor care se regăsesc pe agenda prioritară a Guvernului.

O altă chestiune importantă care, la fel, ține de bucătăria internă a Parlamentului este modernizarea sistemelor operaționale, IT. Până la sfârșitul acestui an, vrem să reușim să introducem e-voting-ul, în așa fel încât instituția să devină mai transparentă, mai eficientă. În curând, vom lansa proiectul twinning cu un consorțiu din trei parlamente din Europa, ceea ce ne va ajuta la realizarea acestui obiectiv.

T: Când se aşteaptă să treacă prin Parlament reforma Guvernului?

A.C.: Actuala lege cu privire la Guvern a fost adoptată încă în 1990. Vrem să reușim să aprobăm în Parlament noua lege maximum până la sfârșitul sesiunii de primăvară. Este de preferat ca acest lucru să fie realizat până la sfârșitul lunii iunie, astfel încât să avem până la finalul anului perioada de tranziție, de implementare și în anul nou financiar-bugetar, din 1 ianuarie 2018 Guvernul să funcționeze după o nouă structură.

T: Există opinia că adoptarea reformei Guvernului va fi corelată cu adoptarea reformei sistemului electoral. Este vreo legătură?

A.C.: N-are nici o legătură. Sunt subiecte complet diferite. Sistemul electoral se referă la alegerea deputaților în Parlament și, preliminar, următorul scrutin este programat pentru sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie 2018. Reforma Guvernului ține de eficiența a tot ceea ce înseamnă administrarea treburilor statului.

T: În ultimul timp, se vorbeşte mult despre alte două reforme importante: cea a administraţiei publice locale şi cea administrativ-teritorială. E implicat Parlamentul deja în acest proces?

A.C.: Parlamentul nu este implicat în acest proces. În prezent, Guvernul lucrează la un concept, la o strategie, beneficiază și de expertiză internațională la acest capitol. Parlamentul se va implica doar la finalizarea acestei strategii, atunci când vor fi organizate dezbateri publice și va fi făcută analiza publică a subiectului. Administrația publică-locală și, în mod special, organizarea teritorial-administrativă sunt subiecte care vor fi discutate și implementate abia de noul legislativ, după alegerile din anul 2018.

T: Care credeţi că vor fi cele mai mari provocări cărora Parlamentul va trebui să le facă faţă până la finele anului 2017?

A.C.: Schimbarea sistemului electoral, reforma Guvernului, îndeplinirea condițiilor agreate cu Uniunea Europeană pentru obținerea finanțării macro-economice de 100 de milioane de euro, fiindcă pentru fiecare etapă de plată sunt câte zece acțiuni care presupun și efort legislativ. Mai mult, în toamnă, o nouă misiune de evaluare din partea Fondului Monetar Internațional va veni la Chișinău, ceea ce la fel face parte din provocările acestui an.

Cristina Gurez

Notă: Republicat din data de 23.05.2017.