Posibila introducere a sistemului electoral mixt sau uninominal este una din principalele teme de discuții politice la moment. Deși guvernarea păstrează tăcerea la acest subiect, este absolut evident că schimbarea sistemului electoral îi convine de minune. În același timp, opoziția formulează temeri că schimbarea sistemului electoral va fi un pas înapoi în ceea ce ține de dezvoltarea democratică a țării și atrage atenția că, în final, actuala guvernare ar putea acapara în totalitate puterea în stat.

Problema opoziției este că, dincolo de opiniile formulate la temă (care, apropo, sunt justificate) nu știe cum să se opună posibilelor efecte dezastruoase despre care vorbesc reprezentanții săi. Este absolut evident că marea majoritate a populației va susține schimbarea sistemului electoral, deoarece, în rezultat, își va alege singură deputații, iar această dezarmează opoziția, o limitează în spațiul de manevră. Or, nu poți să te opui unei intenții a guvernării, care e susținută de cetățeni. De aceea, opoziția nu trebuie să se opună modificării sistemului electoral, ci să pregătească o amplă listă de propuneri care ar diminua din efectele lui negative și chiar ar face preconizata schimbare cu adevărat benefică pentru cetățeni.

În primul rând, opoziția trebuie să insiste ca celei circa o treime din numărul total de alegători, care locuiesc în afara hotarelor țării, să-i revină o treime din numărul total de deputați ce vor fi aleși în circumscripții uninominale (16-17 deputați în baza sistemului mixt sau 33-34 de deputați – în baza sistemului uninominal). Cetățenii de peste hotare sunt mai liberi în procesul de gândire și alegere, nu sunt expuși riscului manipulărilor și cumpărărilor în măsura în care sunt expuși cei din țară.

În al doilea rând, opoziția trebuie să ceară ca schimbarea sistemului electoral să fie însoțită de schimbări în alte legi în vigoare, astfel încât să fie stabilit nu doar dreptul oamenilor de a-și alege singuri deputații, ci și responsabilitatea, răspunderea acestor deputați în cazul în care se va dovedi că nu au fost sinceri în relația cu alegătorii. Spre exemplu, dacă un deputat a candidat independent, atunci să rămână independent până la finalul mandatului. Dacă aderă la alt partid imediat după alegeri, să fie impus să-și depună mandatul sau să fie atras la răspundere administrativă, penală și chiar privat de libertate. Se impune un articol nou în Codul Penal „privind inducerea în eroare a alegătorilor”, care ar prevedea sancțiuni clare în acest sens. Sau, alt exemplu, deputatul care a fost ales din partea unui partid, să nu aibă dreptul să adere la altul pe durata mandatului. Dacă nu este de acord cu politica promovată de partid, își depune mandatul și pleacă din Parlament.

Astfel de exemple pot fi o mulțime, iar opoziția, dacă se teme că modificarea sistemului electoral va avea efecte nedorite pentru democrația moldovenească, nu are decât să se așeze și de pe acum să-și formuleze propriile propuneri în acest sens. Iar dacă guvernarea nu le va accepta, atunci deja opoziția va avea dreptul moral și nu numai să scoată din nou lumea în stradă, demonstrându-le oamenilor că ceea ce se pregătește de fapt nu e pentru ei, ci pentru anumiți politicieni și că, sub forma unei reforme democratice, de fapt se pregătește o mare „țeapă națională”.

Dumitru Spătaru