Chiar dacă cuiva ar putea să i se pară stranie această afirmație, eu consider că cele două noțiuni din titlul acestui material sunt lucruri la fel de îndepărtate ca și planetele Venera și Jupiter. Iar în rândurile de mai jos voi încerca să explic de ce cred astfel.

Opțiunea europeană a unei importante părți a cetățenilor din Republica Moldova (circa jumătate) a fost și rămâne una neschimbată, chiar și dacă de la 2009 încoace acești cetățeni au trăit mari dezamăgiri și se părea că ar avea dreptul moral să-și revadă viziunea și opțiunea. Partea pro-europeană a societății moldovenești a crezut, crede și, probabil, va crede încă mulți ani înainte că doar integrarea europeană este o șansă reală la un viitor prosper și democratic pentru țara lor. Acești cetățeni, chiar dacă uneori sunt acuzați că ar fi niște profitori ordinari, dorindu-și mai degrabă ajutorul UE pentru sporirea nivelului de bunăstare a țării lor decât să-și asume anumite reguli și un anumit comportament (cu toată responsabilitatea ce reiese din acesta), rămân în continuare prieteni sinceri și fideli ai Uniunii Europene. Pentru ei, Uniunea Europeană este totul și ei retrăiesc ca pe o tragedie personală fiecare moment de cumpănă prin care trece UE. Știu acest lucru nu din auzite, ci în urma dialogului direct cu oamenii din diferite regiuni ale țării.

Și dacă ne-am clarificat cu opțiunea europeană a Republicii Moldova, mai bine zis a acelei părți de electorat a Republicii Moldova ce pledează pentru integrarea europeană a țării, acum să vedem cum stăm cu opțiunea europenilor (a factorilor de decizie de la Bruxelles) în Republica Moldova. Din start, trebuie de spus că această opțiune este una oscilantă, care suferă modificări în funcție de conjunctură, de situația concretă într-un moment sau altul. Chiar dacă spun că ei susțin Republica Moldova, dar nu anumiți politicieni, totuși, europenii au avut mize clare la nivel de persoane pe parcursul anilor. Să analizăm doar situația de la 2009 încoace. Inițial, s-a mixat preponderent pe Vlad Filat, chiar dacă se spunea că se mizează pe guvernarea pro-europeană a Republicii Moldova. Apoi, s-a mizat pe Iurie Leancă. Apoi, s-a transmis unele mesaje că o miză ar fi Chiril Gaburici, apoi – AIE-3, iar mai nou ni se sugerează că miza actuală a europenilor în RM ar fi actuala guvernare.

Ce s-a întâmplat de la 2009 încoace în Republica Moldova nu este un secret nici pentru cetățenii RM, nici pentru factorii de decizie de la Bruxelles. Numai că aprecierea situației politice este una diferită. În timp ce cetățenii și-au retras sprijinul masiv pentru acei carte s-au declarat pro-europeni, dar au dezamăgit, dându-și arama pe față, europenii continuă să susțină un material politic de cea mai proastă calitate. Iar oamenii se uită și tot mai mulți își pun întrebarea: Ce susțin în realitate europenii? Susțin Republica Moldova, dar sunt nevoiți să lucreze cu ceea ce este la putere? Nu! Dacă ar susține Republica Moldova cu adevărat, ar privi lucrurile un pic mai profund, iar cea mai banală analiză le-ar arăta că, dincolo de milioanele pompate sub formă de ajutor RM, ei susțin de facto rămânerea țării în incertitudine, corupție birocrație, sărăcie etc. Oare facturii de decizie europeni nu au capacitatea să vadă că cei pe care ei îi consideră partenerii lor în Moldova de fapt sunt izvorul de sărăcie, totalitarism, degradare la capitolul drepturi ale omului etc.?

Dacă ar susține cu adevărat RM, europenii nu ar strânge mâinile oricui vine la putere pe căi ce nu au nimic în comun cu statul de drept și democrația, dar ar pune piciorul în prag și ar spune: Integrarea europeană o pot face numai niște politicieni cinstiți, integri, cu adevărat devotați cauzei democratice, dar nu oricine se declară pro-european peste noapte, dar în esență nici cu spatele nu știe ce e aia democrație și integrare europeană.

Tot mai mulți cetățeni văd aceste lucruri și își pun anumite întrebări referitor la poziția reală a europenilor față de Republica Moldova. Iar dacă europenii ar face niște sondaje realiste privind percepția cetățenilor RM față de poziția și acțiunile lor aici, s-ar îngrozi când ar afla rezultatele. Și poate că aceasta ar fi ca un duș rece pentru ei și și-ar da seama de diferența enormă care este între opțiunea europeană a Republicii Moldova și opțiunea lor în Republica Moldova.

Dumitru Spătaru