În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Octavian Apostol – directorul Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), a vorbit despre primul său an în această calitate, cu ce realizări se mândrește, cum a reușit instituția să devină atât de vizibilă, la ce proiecte se lucrează în prezent, dar și a dezvăluit ce își mai dorește în plan profesional, dar și personal.

TRIBUNA: Cum a decurs primul an de activitate, care ar fi cuvântul care ar putea caracteriza această perioadă?

Octavian Apostol: Am început activitatea prin stabilirea câtorva obiective. În primul rând, mi-am propus ca AGEPI să fie percepută ca o instituție care prestează servicii de calitate, necesare solicitanților, să devenim cât mai accesibili – ca oamenii să poată afla ce drepturi au și cum pot fi ele protejate. De aceea, am început pregătirile pentru înființarea unui Centru de consultanță spațios și bine dotat. Un alt proiect important, care este deja implementat, a fost promovarea domeniului proprietății intelectuale în mass-media și social media. Aici rezultatele vorbesc de la sine – peste 42 de mii de aprecieri ale paginii AGEPI de Facebook. Astfel, AGEPI este instituția guvernamentală cu cea mai mare vizibilitate. Nu în ultimul rând, am dorit să elaborăm un program de învățământ în domeniul proprietății intelectuale, care să fie studiat din liceu și, în continuare, în mediul universitar. Dacă ar trebui să rezum într-un cuvânt, aș folosi transparență, dar deopotrivă – determinare și eficiență.

T.: Care ar fi cele cinci realizări ce vă fac mândru de acest prim an de activitate?

O.A.: Cred că, succesul rezultă din acțiunile de implicare a întregului colectiv pentru realizarea sarcinilor propuse. Astfel, aceste realizări nu sunt doar ale mele, ci sunt rezultatul unei munci de echipă. Menționez:

• intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 2015, a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Organizaţia Europeană de Brevete privind validarea brevetelor europene;
• susținerea și promovarea micilor întreprinzători, care au decis să investească în produse cu Indicație Geografică și Denumire de Origine protejate;
• finalizarea procedurilor interne în scopul realizării obligațiilor în domeniul proprietății intelectuale, ce ne revin conform Acordului de Asociere la Uniunea Europeană;
• bazele de date naționale gestionate de AGEPI au fost completate cu o nouă funcționalitate – publicarea tuturor avizelor și deciziilor adoptate sau emise de AGEPI privind înregistrarea sau respingerea înregistrării unei mărci. În acest mod asigurăm transparența procedurilor realizate în cadrul AGEPI;
• implementarea “Cheii 1” – primul pas din celebra metodă japoneză Kaizen, destinată să crească productivitatea angajaților și să elimine pierderile printr-un management competitiv.

T.: Putem afirma că în ultimul an, AGEPI a devenit o instituție mai deschisă? Cum argumentați acest fapt?

O.A.: Da, cu siguranță, așa cum am precizat deja, suntem cea mai vizibilă instituție de stat în social media și ne străduim să fim cât mai vizibili în publicații și pe ecranele TV. Iată, de exemplu, prezentarea raportului la 1 an de activitate, a fost realizată în cadrul unui eveniment în aer liber, cu invitați diverși și transmisiune live. Oricine a putut urmări și a avut posibilitatea să judece independent realizările noastre. Cu această ocazie, am inaugurat primele 2 bănci pe care AGEPI le-a donat în cadrul unei inițiative civice. Am acordat atenție și implicării noastre în astfel de activități sociale, prin diverse donații către persoane aflate în dificultate sau grupuri de persoane defavorizate.

T.: Care este situația la capitolul indicații geografice: câte produse cu indicații geografice a reușit să înregistreze AGEPI în decursul anului, ce planuri de promovare aveți?

O.A.: În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate două denumiri de origine: „Ciumai” şi „Romaneşti”, şi șase indicaţii geografice (IG): „Divin”, „Codru”, „Ştefan Vodă”, „Valul lui Traian”, „Dulceaţă din petale de trandafir Călăraşi” și „Rachiu de caise de Nimoreni”. Sunt în curs de înregistrare la AGEPI două cereri: indicaţia geografică „Ceaiul de Zăbriceni” și denumirea de origine „Brânza de Popeasca”.

La evenimente speciale, în cadrul cărora am participat sau pe care le-am organizat, de la începutul mandatului meu, am promovat, personal, aceste IG-uri. În luna mai, oaspeţii orăşelului european au putut cumpăra aceste produse chiar de la cortul AGEPI. De asemenea, am promovat produsele cu IG în cadrul acţiunii din 1 septembrie, la sediul Organizaţiei Mondiale a Proprietății Intelectuale din Geneva, dedicate aniversării a 25 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova.

T.: Ce indică cifrele înregistrate în decurs de un an de când sunteți Director general al AGEPI?

O.A.: Din 1993 până în prezent, la AGEPI au fost depuse peste 140 de mii de cereri de înregistrare a obiectelor de PI (n.r. – proprietate intelectuală), dintre care mărci – 117462; invenții – 7530; desene și modele industriale – 9457. În ultimul an, am înregistrat aproape 6.000 de cereri a obiectelor de PI, majoritatea , fiind mărci – 4744. Cei mai activi solicitanți sunt din Elveția, Coreea, Germania și România.

În cadrul proiectelor de modernizare a sistemului de depunere a cererilor, am înregistrat peste 400 cereri depuse on-line de la solicitanţi şi aproape 2.000 de la mandatarii autorizați. Portalul e-agepi a fost accesat în ultimul an de peste 6.000 de utilizatori unici din peste 90 de ţări.

În condițiile recesiunii globale, prin complexul de măsuri aplicate, AGEPI a înregistrat o creștere cu 7,2 procente a numărului de mărci înregistrate, acesta fiind un alt indicator al eficienței instituției.

T.: Ați anunțat că termenul de înregistrate a mărcilor urmează a fi redus. Oferiți-ne detalii. Cum este motivată această decizie ?

O.A.: Realizarea procedurilor în termene cât mai restrânse este unul dintre obiectivele principale ale Direcției mărci și design industrial din cadrul AGEPI. După publicarea informației privind depunerea cererii de înregistrare a mărcii la AGEPI în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală sunt prevăzute 3 luni pentru depunerea opozițiilor și observațiilor. Astfel, pentru cererile naționale „perfecte” decizia poate fi emisă la expirarea a 6 luni de la data de depozit. Ce înseamnă dosar „perfect”? Cererea de înregistrare și documentele suplimentare sunt perfectate corect și în termen, iar taxele sunt achitate la etapa inițială sau în termenele ce nu prelungesc neîntemeiat durata procedurilor. Sunt și alte criterii, însă mai tehnice.

T.: Revenind la activități și promovare…Sunteți cea mai vizibilă instituție de stat de pe online. Cum vă reușește acest lucru?

O.A.: Am deschis către publicul larg toate acțiunile noastre, folosind toate resursele disponibile pentru diseminarea informației: pagina web, pagina de Facebook, mass-media. Am atras jurnaliștii spre acest domeniu, care este aparent arid și mă bucur să spun că avem deja reporteri specializați, alții în curs de acomodare cu proprietatea intelectuală. Prima acțiune a fost seminarul organizat pentru jurnaliști în luna iunie, în urma căruia am avut un feedback foarte bun și care ne-a inspirat unele activități viitoare.

Deschiderea noastră s-a orientat nu numai spre publicul larg, dar a vizat și categorii profesionale distincte. Provocările primelor luni de activitate m-au convins că unele dintre acțiunile noastre ar putea avea efect limitat, fără suportul sistemului de apărare și valorificare a drepturilor exclusive.

Instruiri similare au fost organizate și pentru specialiști din cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova și Agenției pentru Protecția Consumatorilor, Institutul Național al Justiției.

Toate aceste acțiuni concrete, diseminate corect, conform regulilor standard pentru social-media, ne-a adus foarte multă vizibilitate și prima poziție în topul instituțiilor de stat, ministere sau agenții guvernamentale.

T.: La ce proiecte lucrați la momentul de față?

O.A.: Continuăm să lucrăm asupra promovării indicațiilor geografice și denumirilor de origine. Ca element prioritar, voi încerca să includ aici și celebra piatră de Cosăuți. Am discutat deja cu unii dintre colegii din Guvern și primele reacții au fost pozitive. De asemenea, vom insista asupra consolidării sistemului de gestiune colectivă a drepturilor de autor și conexe, domeniu unde mai avem de lucru și sperăm să eficientizăm cadrul legislativ.

T.: Cum s-a schimbat viața Dvs. în decursul acestui an?

O.A.: Sunt același om ca și acum un an sau 5 ani în urmă. Îmi place să muncesc și să fac performanță, indiferent de ce poziție ocup. Dorința de a mă autodepăși, mă motivează în fiecare zi. Vreau să fiu mai bun și să molipsesc de această poftă de muncă și dorință de schimbare și pe cei din jurul meu.

T.: Ce nu cunoaște lumea despre Octavian Apostol?

O.A.: Îmi doresc o surioară pentru băiatul meu, Alexandru-Ioan Apostol 🙂

Cristina Gurez