Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, a vorbit despre actuala situație politică, după ce Guvernul Munteanu a demisionat.
TRIBUNA: Demisia prim-ministrului este principalul eveniment politic al ultimelor zile. Este vorba despre o simplă schimbare de Guvern sau este un semn al unei crize mai profunde a puterii?
Igor Dodon: Astăzi, Moldova trece prin una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Iar problema nu mai ține doar de dificultățile economice, ci și de o criză politică profundă.
Cauza principală constă în erodarea treptată a instituțiilor democratice. În ultimii ani, zeci de instituții mass-media au fost închise, iar instrumentele de urmărire penală sunt utilizate tot mai frecvent ca mijloc de presiune asupra opoziției. Orice voce critică sau opinie diferită este tratată ca fiind inacceptabilă. În consecință, întregul sistem de guvernare s-a concentrat într-un singur centru de decizie — președintele Maia Sandu. Iar aceasta nu mai ține cont nici de vocea opoziției, nici de vocea societății și, după cum demonstrează evoluțiile recente, nici chiar de opiniile unor membri ai propriei echipe.
Tocmai de aceea vedem primele semne că, actualul model de guvernare începe să dea rateuri serioase. Demisia prim-ministrului nu este un episod izolat, ci rezultatul contradicțiilor acumulate în interiorul sistemului de putere. Nu exclud că aceasta ar putea să nu fie ultima demisie de acest fel.
În paralel, situația social-economică continuă să se deterioreze. Cresc prețurile și tarifele, scade nivelul de trai, datoria de stat atinge niveluri record, iar economia devine tot mai dependentă de împrumuturi externe, în loc să fie susținută prin dezvoltarea producției interne, creșterea exporturilor și atragerea investițiilor.
T.: Dacă problema este într-adevăr una sistemică, poate noul prim-ministru să schimbe situația?
I.D.: Nu. Schimbarea unui nume cu altul nu va rezolva problemele sistemice.
Astăzi, instituțiile statului funcționează pe principiul loialității politice, și nu al profesionalismului. Țara nu are o strategie de dezvoltare pe termen lung, bugetul rămâne dependent de noi împrumuturi externe, persistă riscuri serioase în domeniul energetic, iar multe decizii în politica fiscală și în domeniul administrației publice locale provoacă îngrijorări serioase din partea mediului de afaceri și a cetățenilor.
Dacă această direcție va fi menținută, deja spre sfârșitul toamnei ne putem confrunta cu o nouă criză politică, iar ulterior țara va avea parte de o iarnă foarte dificilă.
T.: Cu toate acestea, guvernarea afirmă că integrarea europeană este principalul succes al ultimilor ani. De ce considerați că direcția aceasta nu aduce rezultatele așteptate?
I.D.: Integrarea europeană niciodată nu a fost și nu trebuie să fie un scop în sine. Ea are sens doar atunci când contribuie la creșterea bunăstării cetățenilor, dezvoltarea economiei, crearea locurilor de muncă și consolidarea statului. Dacă însă unei țări îi sunt impuse decizii care duc la declin economic, creșterea tensiunilor sociale și limitarea suveranității naționale, apare întrebarea firească: în interesul cui este promovată o astfel de politică?
Astăzi, însăși Uniunea Europeană trece prin una dintre cele mai dificile etape ale dezvoltării sale. Crizele economică, energetică și migrațională, precum și cursul birocrației de la Bruxelles spre militarizare și transformarea UE într-un bloc militar creează riscuri serioase pentru viitorul Uniunii. În aceste condiții, Moldova trebuie să se ghideze în primul rând de propriile interese naționale, și nu să copieze orbește deciziile adoptate la Bruxelles.
Din păcate, sub sloganurile integrării europene ni se propune o cu totul altă agendă. În locul creșterii bunăstării cetățenilor vedem scăderea nivelului de trai. În locul dezvoltării economiei — creșterea datoriei externe și dependența de credite. În locul consolidării societății, oamenilor li s-a impus o divizare artificială în „proeuropeni” și „proruși”, transformând competiția politică într-o confruntare între propriii cetățeni.
Mulți politicieni europeni recunosc faptul că problema aderării depline a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în viitorul apropiat rămâne una extrem de dificilă. De aceea, este inadmisibil ca politica de stat să fie construită pe iluzii și așteptări exagerate.
Cetățenii noștri nu așteaptă lozinci geopolitice, ci rezultate concrete: salarii și pensii decente, tarife accesibile, locuri noi de muncă, dezvoltarea economiei, securitate și încredere în ziua de mâine. Anume după aceste criterii trebuie evaluată orice strategie de politică externă a țării.
T.: Ce soluție propuneți?
I.D.: Moldova are nevoie de o resetare politică. Suntem convinși că singura soluție o reprezintă alegerile parlamentare anticipate, care vor permite formarea unei noi guvernări ce se va bucura de încrederea societății.
Dar, mai important decât orice, este faptul că țara are nevoie de forțe politice capabile să depășească divergențele și să ajungă la compromisuri în numele interesului național. Trebuie să renunțăm la abordarea prin care deciziile sunt dictate de interesele unor centre externe de putere. A venit timpul să punem pe primul loc interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi.
T.: Cum vedeți sistemul politic după depășirea crizei?
I.D.: Cea mai logică soluție ar fi organizarea simultană a alegerilor prezidențiale, parlamentare și locale în anul 2027. Acest lucru ar permite încheierea ciclului politic prelungit și formarea unui nou sistem de putere.
Dar mult mai important este altceva. După alegerile parlamentare anticipate, politicienii trebuie să înțeleagă: țara a obosit de confruntări permanente.
Avem nevoie de o strategie a „Interesului Național”, care să unească forțele politice în jurul dezvoltării economiei, consolidării statului și creșterii nivelului de trai al cetățenilor.
T.: Ce principiu, în opinia dumneavoastră, trebuie să stea la baza noii politici de stat?
I.D.: Consolidarea liderilor politici în jurul Ideii „Interesului Național”.
O țară mică nu înseamnă o țară slabă. Puterea noastră va depinde de capacitatea de a păstra unitatea internă, de a restabili încrederea între oameni și de a promova o politică externă pragmatică, fundamentată exclusiv pe interesele naționale.
Dacă vom reuși să construim un dialog bazat pe respect reciproc, să depășim confruntările politice și să promovăm o politică internă și externă pragmatică, orientată spre interesele naționale, Moldova va avea un viitor. Sunt convins că doar astfel vom putea asigura țării stabilitate politică, dezvoltare economică și o viață demnă pentru cetățenii noștri.







