În cadrul discuțiilor privind consecințele operațiunii Iași-Chișinău, și astăzi în Republica Moldova prevalează punctul de vedere de factură sovietică. Chiar dacă tot mai multă lume consideră că nu poate fi vorba despre eliberarea Basarabiei în august 1944 de către sovietici, sunt încă prea mulți care sărbătoresc cu fast victoria Armatei Sovietice. Declarațiile au fost făcute de analistul politic Anatol Țăranu, informează TRIBUNA.

Potrivit spuselor sale, în pofida diverselor opinii, operațiunea Iași-Chișinău continuă să fie la Chișinău expresia cea mai pregnantă a asemuirii victoriei asupra nazismului cu eliberarea moldovenilor de asuprire străină. Menținerea în mentalul colectiv a amintirii distorsionate despre marea victorie și „eliberare” este conștient cultivată de forțele pro-imperiale, care speculează nostalgiile sovietice, inclusiv în plan electoral.

„Acțiunile de glorificare discreționară a rolului armatei sovietice în războiul antihitlerist nu sunt suficient susținute și nuanțate de consecințele nefaste de instaurare a regimurilor pro-Moscova în zonele de ocupație sovietică. În acest sens este suficient de relevant, că în Moldova la est de Prut, odată cu terminarea operațiunii Iași- Chișinău și revenirea administrației sovietice, doar în primele luni de după aceasta, circa 150 de mii de bărbați din Basarabia au fost mobilizați și trimiși să lupte pe cele mai grele segmente ale frontului sovieto-german. Fiecare al treilea dintre ei nu s-au mai întors acasă, pierzându-și viața pe front. Potrivit istoricilor, acești oameni nu aveau pregătire militară suficientă pentru că erau luați în grabă, de la casele lor și folosiți în lupte pe post de carne de tun. Totodată, pentru mulți basarabeni războiul nu s-a sfârșit la 9 mai 1945, ei urmând să lupte în continuare cu Japonia, care încă nu capitulase. Alții au fost trimiși la reconstrucția orașelor sovietice distruse de război. Iar deja după război a început perioada nu mai puțin grea pentru populația republicii, urmând tăvălugul foametei organizate din 1946-47, iar mai apoi valul de deportări în cadrul cărora 90 de mii de gospodari au fost deportați peste noapte. Așa s-a comis un adevărat genocid contra populației republicii cu scopul de a o sovietiza cât mai rapid”, a mai notat el într-un editorial pentru IPN.

Anatol Țăranu, în context, a spus că, „cel mai surprinzător în această situație este faptul că, în conformitate cu datele sondajelor sociologice, aproape jumătate din populația Republicii Moldova își dorește refacerea statului sovietic, care a comis fără prea mare exagerare crime abominabile împotriva populației republicii”.

„În lipsa unor politici de stat axate pe propagarea adevărului istoric despre esența regimului și statului sovietic, a rolului netrunchiat al armatei sovietice în cel de al Doilea Război Mondial, segmente însemnate ale electoratului din Republica Moldova rămân vulnerabil predispuse la nostalgia sovietică și, deci, făcând vulnerabil și vectorul european de dezvoltare a statului și a societății moldovenești.

În acest context, atitudinea dominantă în societatea moldovenească în raport cu adevărul despre operațiunea Iași-Chișinău și consecințele ei pentru istoria postbelică a Moldovei la est de Prut, devine un adevărat test pentru clasa politică și cetățenii Republicii Moldova privind atașamentul lor față de politica de europenizare, care nu poate fi de succes în lipsa unui profund proces de desovietizare a societății moldovenești”, a concluzionat expertul.