Revendicarea celor 5 locuri în Parlament pentru reprezentanții Autonomiei Găgăuze nu a fost principala teză din conferința deputaților Adunării Populare, dar a fost singura care a ajuns în știri. Declarația a fost făcută de Alexandru Flenchea, ex-vicepremier pentru Reintegrare, director al Asociației Inițiativa pentru Pace, informează TRIBUNA.

Potrivit spuselor sale, politicienii, ca și restul locuitorilor țării, nu vor să cedeze în fața găgăuzilor, neputând trece peste „actul de slăbiciune” din decembrie 1994 când a fost adoptată legea despre statutul juridic special al Găgăuziei. Cei din autonomie vor și suport, și putere, și păstrarea tradițiilor găgăuze, și să vorbească rusește etc. Cu toate acestea există loc de dialog rezonabil.

„Cele 5 locuri în Parlament cerute de deputații din Adunarea Populară sunt una din tezele care pot provoca discuții de substanță cu Chișinăul pentru a obține măcar ceva din ce cred că merită. Trebuie să recunoaștem că obiectivul zero a fost atins de cei din Adunarea Populară. Ei au obținut vizibilitate și atenție. Până la acest demers au mai fost și altele legate de statutul de candidat UE al țării, panglica sf. Gheorghe, luări de poziții pe alocuri puerile, dar impactul acestora a fost de moment și mai curând emotiv. Găgăuzii vor în primul rând garanții că nu le anulează nimeni autonomia și nu le schimbă legea peste noapte, fapt, care potrivit lor, se poate obține prin amendamente constituționale”, a declarat el într-o postare pe Telegram.

Fostul vicepremier s-a întrebat în context „de ce acum?”.

„Pentru că au alegeri în 2023 și fiecare din ei se vede bașcan. Acest aspect al vieții politice din autonomie este cel mai important în această ecuație. contextul regional de securitate, influențele și interferențele din afară sunt secundare, deși nu este în interesul Chișinăului să le ignore.

Pentru că au fost schimbate mai multe legi, inclusiv cea despre Procuratură, care au restrâns din competențele și statutul reprezentanților autonomiei. Proiectul Codului electoral, care nu pomenește despre autoritatea electorală din regiune, este ultimul exemplu în acest sens.

Respectiv, pe acest fundal găgăuzii se simt justificați să insiste asupra garanțiilor, care presupun că nimeni nu schimbă, anulează, amendează legea despre statutul juridic special fără acordul Găgăuziei. Acest lucru se poate obține prin amendarea Constituției și acordarea legii despre statutul juridic al Găgăuziei statut de lege constituțională”, a explicat Alexandru Flenchea, adăugând: „astfel insistența politicienilor locali este încurajată indirect de acțiunile Chișinăului, oferind o bună platformă electorală viitorilor candidați pentru funcția de bașcan.”

În opinia sa, se critică pe două filiere: Chișinăul și Bașcanul (executivul autonomiei). Chișinăul ar încălca drepturile găgăuzilor, iar bașcanul nu le-ar apăra în măsura cuvenită. „În situația în care crizele nu-și dau rândul în Moldova, iar bunăstare nu se prea vede, patriotismul primitiv și niște dușmani clar determinați sunt o opțiune valabilă pentru politicienii din toată țara. Opțiune care ulterior poate fi dejucată în funcție de evoluția lucrurilor și conjunctură, motiv din care este o carte periculoasă atât pentru autonomie, cât și pentru Chișinău”, a remarcat el.

Fostul vicepremier a notat și „ce nu vrea Chișinăul”.

„Nu ar vrea să-și pună țara în cap oferind mai multe competențe/facilități în plus autonomiei. Nu vrea sigur să împartă puterea. Nu vrea destabilizări, mai ales în actualele circumstanțe.

Mai rămâne să înțeleagă ce vrea și cum abordează autonomia în continuare, altfel am putea încuraja mișcări separatiste în sud de care sigur nu avem nevoie nici noi și nici ei”, a conchis Alexandru Flenchea.