Vitalie Pîrlog, preşedintele Comisiei de control a fişierelor Interpol, în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, a pus punctele pe „i” privind activitatea sa și a venit cu unele comentarii la faptul că unii vorbeau în spațiul public despre faptul că și-ar fi încheiat mandatul la finalul lunii noiembrie 2021, când în cadrul Asambleii Generale a Interpol, a ţinut un discurs.

„Am auzit şi eu unele afirmaţii în acest sens. Consider că au fost făcute de oameni care nu cunosc realitatea. Eu continui să activez în această funcţie de mare responsabilitate şi voi continua să-mi îndeplinesc onest atribuţiile, atâta timp cât mai am mandat. Regret că în afirmaţiile menţionate s-au pus unele accente nedorite, pentru că nu e vorba de mine ca persoană, ci de Interpol, care e una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale. De altfel, nu este pentru prima dată când se fac afirmaţii care dovedesc doar lipsă de elementare cunoştinţe”, a declarat oficialul.

În context, Vitalie Pîrlog a menționat: „Amintiți-vă de declaraţiile unor politicieni precum că eu ar trebui să fiu retras de la Interpol, iar Moldova să numească un alt reprezentant acolo. A trebuit să ies public şi să spun că eu nu reprezint Moldova, și că nu sunt un delegat al statului acolo, ci ales de Asambleea Generală la acea perioadă și, mai mult, că nu particip la examinarea cauzelor care provin din Republica Moldova. De aceea, ar fi foarte bine dacă toţi cei care fac declaraţii la temă s-ar documenta temeinic înainte de a le face, căci, repet, nu e vorba doar de mine, ci de imaginea unei organizaţii internaţionale importante, dar şi de imaginea Republicii Moldova.”

Totodată, cu referire la faptul că, „chiar recent o persoană cu o funcţie importantă în Moldova declara că, de când dvs. nu mai activaţi în cadrul Interpol, lucrurile pe filiera respectivă s-au îmbunătăţit semnificativ…”, el a punctat: „În primul rând, în cadrul Interpol există proceduri specifice şi extrem de complexe. Nu are cum un singur om să decidă ceva sau să dea tonalitatea anumitor evenimente, situaţii. În al doilea rând, dacă eu oricum sunt încă în exercitarea mandatului, reiese, din logica acestui demnitar, că personal am atribuţie la îmbunătăţirea de care vorbeşte. Nu în zadar spuneam mai devreme că ar fi bine dacă acei care doresc să facă declaraţii la temele respective, s-ar documenta temeinic. În general, aş încuraja autorităţile ca, atunci când au neclarităţi, să se adreseze direct entităţilor specializate ale Interpol de la Lyon pentru a primi răspuns la toate întrebările pe care le au. Adică, să procedeze aşa cum procedează alte state în situaţii similare.”

Cu referire la discursul susținut atunci, Vitalie Pîrlog a spus că, în primul rând, a vorbit despre consolidarea comunicării Comisiei pe care o conduce cu entităţile naţionale.

„În al doilea rând, în raport am invocat unele date statistice privind activitatea Comisiei. Astfel, în perioada 2019-2020, Comisia a recepţionat 2740 plângeri. În aceeaşi perioadă, Comisia a fost în măsură să finalizeze examinarea a 3 165 plângeri dintre care aproape 2 500 au condus la concluzii cu privire la conformitatea datelor. Cu titlu de comparaţie, din 2017, când am preluat mandatul de preşedinte al Comisiei, se atestă o creştere a numărului cererilor primite. Dacă acum vorbim de mii de cereri, atunci în 2016 erau doar 847. Principalele chestiuni abordate de reclamanţi rămân aceleaşi ca şi în anii precedenţi: drepturile omului şi aspecte politice”, a subliniat reprezentantul Interpol.

Cristina Gurez