[ X ]
[ X ]
Comentarii16 Septembrie 2019 16:00

Cronologia unor decizii post-electorale, post-adevăr și ”transferul pașnic al puterii” în Republica Moldova

Timp de 90 de zile, după validarea rezultatelor scrutinului din 26 februarie, actorii electorali nu au reușit să se decidă asupra formării unei coaliții de guvernare. În data de 8 iulie Curtea Constituțională a decis că, dacă parlamentul nu a reușit să formeze Guvernul în perioada celor 90 de zile, Preşedintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul şi să stabilească data alegerilor anticipate. Curtea Constituţională a făcut, astfel, referire la hotărârea nr. 30 din 1 octombrie 2013, prin care a fost dată o interpretare art. 85 din Constituţie, potrivit căruia termenul de trei luni (90 de zile) reprezintă un termen limită de dizolvare a Parlamentului, comun pentru ambele cazuri în care intervine o situaţie de criză sau de conflict: imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor. Hotărârea Curţii Constituţionale a urmat la câteva minute după ce Preşedintele Igor Dodon a declarat că nu s-a reuşit crearea unei coaliţii de guvernământ şi a noului Guvern în Republica Moldova.

Dar, cotitură imprevizibilă – sâmbătă, 8 iunie, deputații din fracțiunea Partidului Socialiștilor din Moldova (PSRM) și cei ai Blocului ACUM s-au întrunit într-o ședință a Parlamentului, anunțând, ulterior, opinia publică despre  decizia de a forma o majoritate parlamentară concepută ca fiind o aplicare a „Înțelegerii politice temporare”.

Blocul ACUM și PSRM au apreciat deciziile CCM ca fiind neconstituționale și partizane, acuzând PDM de „uzurparea puterii în stat”. Astfel, în perioada 8-14 iunie, în Republica Moldova s-a produs o așa-numită „dualitate a puterii” în stat– pe de o parte, Guvernul Filip, pe de alta- guvernul Sandu.

În aceiași zi, 8 iunie, a fost investit Guvernul Maia Sandu. PSRM a cedat Executivul blocului ACUM, cu excepția a două portofolii strategice – cel de ministru al Apărării și cel de vicepremier pentru Integrare. Lidera PSRM, Zinaida Greceanîi, votată de reprezentanții celor două formațiuni, a devenit președinte al Parlamentului Republicii Moldova. Aceasta conform înțelegerii politice temporale. Totodată, așa-numita Înțelegere Politică Temporară mai prevedea: o declarație comună privind caracterul capturat al instituțiilor statului; decizia privind stabilirea datei alegerilor locale generale; demiterea Directorului Serviciului de Informații și Securitate; revocarea Directorului Centrului Național Anticorupție; modificarea Legii Procuraturii nr. 3 din 25.02.2016 (crearea circumstanțelor legale pentru demiterea Procurorului General și desemnarea noului Procuror în baza unui concurs transparent); revenirea la sistemul electoral proporțional și îmbunătățirea procesului electoral în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția; modificarea Codului Electoral în vederea creării circumstanțelor pentru demitirea membrilor Comisiei Electorale Centrale; modificarea legii cetățeniei în vederea anulării prevederilor privind acordarea cetățeniei contra investițiilor; instituirea Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la ,,spălătoria” banilor murdari în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar – bancare din Republica Moldova și investigării acestui proces; instituirea Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării acestui proces; instituirea Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor unor privatizări și concesionări a bunurilor proprietate publică.

            La 14 iunie, Guvernul Pavel Filip își anunță demisia. Reprezentanți ai Partidul Democrat au anunţat, după Consiliul Politic al formaţiunii, că au decis să se retragă de la guvernare pentru a debloca situaţia politică din ţară şi pentru a evita escaladarea situaţiei şi ajungerea la violenţe. În aceiași zi liderul PDM, V. Plahotniuc, părăsește teritoriul Republicii Moldova, în condiții neelucidate, după ce a acceptat, credem, sub influența comunității internaționale, să predea puterea în condiții pașnice noii guvernări. La sfârșitul lunii iulie fostul președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și-a depus mandatul de deputat. El a anunțat despre aceasta pe pagina sa de Facebook, motivându-și decizia prin faptul că nu își poate exercita mandatul primit de la alegătorii săi .

La 15 iunie, prim-ministrul Maia Sandu le cere judecătorilor de la Curtea Constituţională să-şi revizuiască actele emise în perioada 7-9 iunie, ca fiind neconstituționale, și să-și dea demisia. Totodată, s-a cerut demisia procurorului general Eduard Harujen.

 La 20 iunie, Mihai Poalelungi, președinte Curții Constituționale, își anunță demisia din funcția de judecător și președinte al CC. La 21 iunie, Comisia de la Veneția, analizând situația de la Chișinău, concluzionează că decizia Curții Constituționale de suspendare temporară a președintelui și numirea primului-ministru ca președinte interimar nu a fost fondată pe Constituția Republicii Moldova. Modul de calcul al Curții al termenului de trei luni pentru formarea unui guvern – începând cu data de 7 iunie 2019 – Comisia de la Veneția consideră că este unul fără precedent. Potrivit calculului acceptat al limitei de trei luni, prevăzută în Codul Civil, care a fost aplicată anterior de Curtea Constituțională, termenul pentru formarea unui nou guvern a expirat la 9 iunie, trei luni calendaristice după confirmarea rezultatelor alegerilor. 9 iunie fiind o duminică, termenul aplicabil a fost, probabil, 10 iunie. Prin urmare, Comisia spune ca investirea Maiei Sandu, la 8 iunie, a întrunit termenul legal”, se arată în decizia Comisiei. În felul acesta Comisia de la Veneția a pus capăt „dualității puterii”, alarmante și derutante pentru cetățeni și pentru partenerii strategici ai statului.

La 26 iunie, ceilalți 5 judecători din Curtea Constituțională demisionează in corpore. Demisia judecătorilor Curții Constituționale vine la aproape trei săptămâni de la decizia Curții de a cere instanței dizolvarea Parlamentului și de la declararea drept ilegal a Guvernului format din Blocul ACUM și PSRM .

La 3 iulie, membrii Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media au cerut demisia in corpore a membrilor Consiliului Audiovizualului (CA). Se întâmplă după ce parlamentarii au dat aviz negativ și au respins raportul de activitate pentru anul 2018 al CA. La ședința CA din 29 iulie, Maia Sandu, de asemenea, cere demisia incorpore a membrilor Consiliului Audiovizualului, sugerându-le „să nu fie ultimii servitori ai fostului regim oligarhic care pleacă din funcții. La fel, comisia parlamentară de resort, a cerut și demisia conducerii Companiei publice Teleradio- Moldova. Făcând referire la cadrul normativ, nimeni, însă, din cei vizați de noua putere, nu au demisionat.

La 11 iulie, Eduard Harunjen, procuror general din decembrie 2016, își anunță demisia de la șefia Procuraturii Generale. Se întâmplă după ce la 9 iulie, Parlamentul a adoptat o hotărâre, prin care a constatat că acesta a fost numit în funcție cu încălcări ale legii.

La 16 iulie, Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a fost demis din funcție.

La 25 iulie, Guvernul adoptă o hotărâre prin care mai multe persoane, angajate în funcții înalte în Executiv, vor fi anunțate că locurile lor de muncă sunt lichidate. Pe listă sunt trecute 33 de persoane care dețin funcțiile de secretar general de stat și secretar de stat și 32 de șefi și șefi adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

La 26 iulie, Procuratura Anticorupție confirmă faptul că Ilan Șor, liderul partidului „ȘOR” a părăsit țara. Procurorii cer mandat de arestare și anunțarea în căutare a deputatului.

            Tabelul de mai jos reflectă procedura de transfer al puterii, urmare a formării coaliției de guvernare PSRM-ACUM în conformitate cu Angajamentul politic temporar, semnat în ziua de 8 iunie de către cei doi actori politici.

      „Transferul puterii”

Demiterea conducerii Serviciului Informații și Securitate la 14 iunie directorul SIS Vasile Botnari și-a dat demisia concomitent cu Guvernul Filip.
Demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale La 18 iunie, prin votul majorității, este votată simplificarea procedurii de demitere a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Aceștia vor putea fi demiși doar prin votul deputaților, fără a fi necesară decizia magistraților. La 2 iulie, Președinta CEC, Alina Russu, și-a dat demisia din funcție.
Demiterea conducerii Centrului Național Anticorupție L 8 iunie, noua majoritatea parlamentară l-a demis din funcția de director al Centrului Național Anticorupție pe Bogdan Zumbreanu pe motiv că acesta nu ar fi fost numit în funcție în mod legal.
Demiterea membrilor Consiliului Audiovizualului  La 4 iulie, Parlamentul a respins Raportul de activitate a Consiliului Audiovizualului pentru anul 2018, şi au propus demiterea membrilor CCA.

 

Revenirea la sistemul electoral proporțional. (Sistemul electoral a trecut de la cel proporțional la mixt pe 5 mai 2017, cu votul a 74 de deputați PD și PSRM)

 

La 15 august, Parlamentul a votat, în lectură finală, anularea sistemului electoral mixt și revenirea la cel proporțional, pe liste de partid. Pentru aprobarea proiectului de lege au votat 59 de deputați. Noile modificări prevăd un prag electoral de 5% pentru partide, de 7% pentru blocuri electorale și de 2% pentru candidații independenți. S-a aprobat, de asemenea, revenirea la „ziua tăcerii” în ziua alegerilor și în ziua precedentă alegerilor, eliminarea prezentării certificatelor de integritate pentru înregistrarea candidaților în alegeri.

Sursa: autorul

Ca rezultat al „transferului pașnic al puterii”, putem constata consolidarea poziției șefului statului. Asta în condițiile unui regim parlamentar. Persoane din anturajul președintelui Dodon preiau conducerea unor instituții de importanță strategică în stat, întregul pachet de securitate și Curtea Constituțională: Serviciulde Informații și Securitate (Alexandru Esaulenco); Ministerul Apărării (Pavel Voicu);Președintele  Parlamentului (Z. Greceanîi, președinte PSRM); Centrul Național Anticorupție (R. Flocea, șeful Aparatului Președintelui RM); Curtea Constiuțională (președinte -V.Țurcanu, deputat PSRM); Serviciul de Protecție și Pază de Stat revine în coordonarea președintelui Republicii Moldova; Deciziile Consiului Suprem de Securitate de pe lângă Președinte devin obligatorii.

În aceste condiții, analistul V. Ciobanu conchide, că „din coabitarea dintre Blocul ACUM și PSRM câștigă categoric partida pro-rusă, nicidecum nobila cauză a dezoligarhizării și europenizării. Coabitarea celor două formaţiuni a devenit tot mai toxică pentru țară și pentru identitatea Blocului ACUM, pentru obiectivele anunțate în campania electorală.” La rândul său, și deputatul ACUM, Octavian Țâcu consideră „o eroare faptul că nu au fost declanșate alegeri anticipate odată cu alegerile locale generale. „Cea mai mare greșeală a fost că nu s-a acționat în baza Declarației de stat capturat” .

  • Prezența și efectele „post-adevărului” în contextul alegerilor parlamentare din 25 februarie 2019.

Așadar, comparând retorica electorală și acțiunile post-electorale ale unor actori politici, vedem omniprezența fenomenului post- adevăr politic.

  • La 21 februarie, candidații blocului ACUM -DA -PAS în circumscripția națională și în circumscripțiile uninominale  au semnat „Angajamentul candidatului ACUM față de cetățenii Republicii Moldova”, care prevedea că fiecare candidat ACUM se angajează în fața poporului Republicii Moldova să nu participe la crearea unei coaliții de guvernare (formală sau informală) cu PD, PSRM, Partidul Șor, Partidul Nostru și alte formațiuni pro-oligarhice și anti-europene, în caz dacă acestea intră în Parlament. La 8 iunie se constituie coaliția ACUM-PSRM.
  • August 2017, într-un miting politic, Maia Sandu, lidera PAS, declară căDodon este plătit din exterior, pe căi obscure, prin offshor-uri, este trădător de țară, apără interesele Federației Ruse în detrimentul celor naționale și este vasalul președintelui Putin[69]. După formarea coaliției de guvernare, M. Sandu declară că Procuratura Generală trebuie să funcționeze și trebuie să-i investigheze pe toți cei care sunt suspectați de o ilegalitate sau alta. Asta după informațiile apărute în presa autohtonă despre finanțarea PSRM cu bani din Federația Rusă  – 700-800 mii de dolari lunar. 
  • În campania electorală, PAS a pledat pentru invitarea unui procuror general european. Declarația postelectorală a dnei Sandu: Dacă blocul ACUM avea 60 de mandate în Parlament, procurorul era European, Laura Kovesi sau altcineva. Avem partenerii din majoritate, pe cei din PSRM, care au spus că pentru ei este important să aibă cetăţenia R. Moldova. Nu avem 60 de mandate”.
  • Numirea în funcții publice conform meritocrației. Vedem anularea rezultatelor concursului pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională și „partajarea” netransparentă și politizată a funcțiilor publice.                

Aurelia PERU-BALAN, Doctor habilitat în științe politice, cercetător științific coordonator, ICJPS

Comentarii

Top știri

Sondaj

  • Cine va deveni Primar general al mun. Chișinău?

    View Results

    Loading ... Loading ...