În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul analist politic,  Ion Tăbârță a vorbit despre situația politică actuală din Republica Moldova, plusurile și minusurile noii coaliții de guvernare, despre componența Guvernului Sandu, soarta PDM în continuare, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle. Tăbârță, cum calificați situația politică actuală din RM?

I.T.: Este o perioadă de tranziție – de la un tip de organizare a puterii politice la alta. Se poate de afirmat, nu fără argumente, că în Republica Moldova am avut un regim politic de tip oligarhic, care s-a consolidat și manifestat, în mod special, după criza politică din anul 2013, provocată de tragicul incident din „Pădurea Domnească”. Acum avem un început de trecere de la așa-numitul „stat captiv” la un model de organizare politică a cărui funcționalitate se fundamentează  pe reguli și proceduri democratice. Esența acestui nou sistem, la care se dorește de a se ajunge, trebuie să se bazeze pe funcționalitatea instituțiilor statului și nu pe loialitățile personale. Problema constă în faptul că nu există certitudinea reușitei construcției acestui model democratic de funcționare a instituțiilor statului, din varii motive. Este foarte important ca să nu se repete anii 2009-2010, când în societate existau mari așteptări de schimbări pozitive. În realitate, am avut o ieșire la suprafață și instaurare a regimului oligarhic, care a început să se formeze în perioada conducerii lui Voronin în zona tenebră a politicului moldovenesc.

T.: În opinia dvs., care sunt plusurile și minusurile noii coaliții de guvernare?

I.T.: Primul plus constă că în societate există o mare necesitate și dorință de schimbare. Cetățenii au obosit de regimul impus în ultimii ani de Partidul Democrat în frunte cu Plahotniuc. Pe acest fundal, cel puțin la faza incipientă, noul Guvern va avea o mare susținere din parte populației în politicile promovate. Un alt plus constă în „ștergerea geopoliticii” la formarea coaliții majoritare prin susținerea din partea partenerilor externi, atât din Vest, cât și din Est. Deși temporar, acest consens geopolitic poate contribui la promovarea și realizarea de către guvernare a unor reforme cu caracter social-economic primordiale și cardinale, „neîmpotmolindu-se”, cum se întâmpla de obicei în Republica Moldova, în dispute ideologice de ordin geopolitic, deseori sterile și fără sens. Minusurile sunt eterogenitatea componentelor care au format majoritatea parlamentară și ambiguitatea duratei mandatului. Eterogenitatea formațiunilor care au format coaliția de guvernare, în orice moment, poate să provoace disensiuni de ordin ideologic și geopolitic, care să ducă la căderea Cabinetului de miniștri. Caracterul temporar, fără certitudinea unui mandat parlamentar deplin, nu permite guvernării să-și planifice acțiunile sale de la „cap-coadă”, cu termeni cronologici bine stabiliți. Din aceste considerente, guvernul este nevoit să acționeze în „regim de pompier”, având permanent „sabia lui Damocles deasupra capului”.

T.: Cât timp credeți că va rezista această coaliție?

I.T.: Este întrebarea pe care și-o pune toată lumea. Deja în spațiul public au fost vehiculate primele termene – alegerile prezidențiale din anul 2020. Alții mai pesimiști sau optimiști – dacă ne referim la susținătorii PDM, consideră că alegerile locale din toamna anului curent vor fi „prima cumpănă” pentru coaliția PSRM-Blocul „ACUM”, făcându-se referință cu precădere la disputa pentru Primăria municipiului Chișinău. Paradoxal, dar soarta coaliției PSRM-Blocul „ACUM” depinde mult de PDM. Mai exact, cât de puternic va fi acest partid în continuare. Cu un PDM puternic, capabil în orice moment să preia „frâiele puterii” în Republica Moldova, crește posibilitatea duratei de existență a coaliției PSRM-Blocul „ACUM”. Putem face o paralelă cu PCRM din anii 2009-2014. Atât timp cât comuniștii au fost puternici, PDM și PLDM au mers politic împreună. Imediat ce PCRM a slăbit, PDM a început devorarea politică a restului partidelor parlamentare, cu excepția PSRM. Vom vedea cât va rezista PDM. Se cere de precizat că, spre deosebire de PCRM, PDM niciodată nu s-a bucurat de acea susținerea masivă în rândurile electoratului pe care au avut-o comuniștii în frunte cu Voronin.

T.: În cazul alegerilor anticipate, în opinia dvs., pe cine credeți că vor taxa cetățenii mai mult și cine va ieși învingător?

I.T.: Cât nu ar fi de paradoxal, dar deocamdată atestăm că electoratul de stânga, cel al PSRM, și cel de dreapta, al Blocului „ACUM”, nu le condamnă pe acestea pentru coaliția atipică și nefirească pe care au încropit-o. Ba dimpotrivă, electoratul acestor partide aprobă pasul pe care ele l-au făcut, asta în ciuda campaniei media pe care au lansat-o sursele mass-media afiliate fostului partid de guvernare, prin etichetări de genul „alianța Kozak”, care are drept scop inocularea ideii trădării electoratului său de către PSRM, PPDA și PAS. Taxarea sau netaxarea de către electorat pentru această alegerea comună făcută de PSRM și formațiunile Blocului „ACUM” va depinde direct de rezultatele obținute de această majoritate parlamentară în dezoligarhizarea Republicii Moldova și de reușitele în actul guvernării. În contextul eventualității alegerilor parlamentare anticipate, o altă întrebare importantă se referă la faptul care este potențialul electoral real al PDM, deoarece acest partid nu mai dispune de pârghiile administrative, iar resursele financiare și mediatice vor fi serios diminuate, odată cu trecerea democrațiilor în opoziție.

T.: PDM a rămas în opoziție, iar Vlad Plahotniuc a demisionat din fruntea formațiunii. Care credeți că va fi soarta acestui partid în continuare? Cum ar trebui să se poziționeze PDM în condițiile actuale?

I.T.: Este dificil de vorbit de perspectivele acestui partid. Este evident că, PDM a trecut în epoca post-Plahotniuc și va trebui să se acomodeze la condițiile de egalitate cu alte partide politice din Republica Moldova. PDM nu mai deține „pâinea și cuțitul” proceselor politice din Republica Moldova și din aceste considerente este de așteptat că democrații să treacă printr-o serie de fluctuații partinice interne, care deloc nu vor fi facile. Viitorul PDM va depinde de doi factori majori. Primul se referă la calitatea echipei PDM: cine va pleca, cine va rămâne și cine, eventual, va veni în „corabia” democraților. Dacă în urma acestui proces intern de purgatoriu, PDM va reuși să-și formeze o echipă din oameni de calitate, cu reputație bună în societate, atunci există șanse de revenire pe viitor. În caz contrar, PDM riscă se intre în categoria partidelor „ciumate”, fără perspective politice în viitor. Al doilea factor, de care va depinde revenirea PDM, se referă la ce va face noua guvernare. Mai exact, care vor fi succesele sau insuccesele executivului în realizarea actului guvernării și pe cât de bine va reuși aceasta să destructureze din instituțiile statului a componentei oligarhice care a dus la crearea așa-numitului „stat captiv”. Alegerile locale din toamna acestui an vor fi un prim test pentru PDM în epoca post-Plahotniuc și un indicator concludent privind perspectivele politice ale acestui partid.

T.: În ce măsură se va resimți influența factorului extern asupra guvernării actuale a RM?

I.T.: Factorul extern a avut un rol determinant în renunțarea PDM de la putere și debarcarea lui Plahotniuc. La moment avem acest consens geopolitic, fără precedent, al marilor puteri privind Republica Moldova. Nu exclud, în viitorul imediat, să avem o competiție geopolitică, sper nu rivalitate, pentru Republica Moldova. Fiecare din marile puteri va încerca să-și valorifice atuurile sale în competiția geopolitică pentru Republica Moldova. Rusia se va strădui să-și valorifice potențialul său geopolitic în Republica Moldova reieșind din abordările sale tradiționale în spațiul CSI: trecutul sovietic „glorios”, piața rusă pentru produsele agroalimentare și vinicole moldovenești, migranții de muncă în Federația Rusă, gazul rusesc, dar și altele. UE, împreună cu SUA, va propune toate avantajele suportului pentru realizarea reformelor asumate de către Republica Moldova în implementarea Acordului de Asociere, dar și beneficele comerciale obținute de către Chișinău în urma aplicării DCFTA-ului. Ar fi ideal ca Republica Moldova să găsească un echilibru între aceste două spații geopolitice, dar va fi foarte dificil de realizat. În acest context, să nu uităm și de problematica transnistreană. Este necesar de menționat că procesul de dezoligarhizare a Republicii Moldova presupune mișcarea spre valorile europene bazate pe democrație și funcționalitatea statului de drept. Totuși, dacă să revenim la factorul extern, trebuie să recunoaștem că miza geopolitică în regiune este Ucraina, pentru care se duce adevărată dispută între marele puteri.

T.: Ce credeți despre componența Guvernului Sandu? Vor reuși să realizeze toate cele propuse?

I.T.: Fără a da nume, la prima apreciere pare un Cabinet de miniștri cu membri care au imagine pozitivă în societatea moldovenească, cu reputația necompromisă. Este un Guvern cu persoane noi în actul guvernării. Anterior, exceptând Prim-ministrul Guvernului, viceprim-ministrul pentru Reintegrare și bașcanul UTA Găgăuzia, restul membrilor Guvernului nu au făcut parte din Cabinetul de miniștri. Totodată, în echipa ministerială avem persoane din societatea civilă și diasporă, care au venit în Guvern nefiind implicați în politică. În plus, acest Guvern arată bine și la capitolul egalitate de gen – 7 dintre cei 12 membri sunt femei. Va fi foarte dificil să realizeze totul ce și-a propus, pentru că sunt foarte mult de făcut. O problemă serioasă a actualului Guvern este că activează într-o incertitudine temporală, în orice moment existând iminența demiterii lui. De asemenea, o problemă este lipsa experienței politice și de guvernare a majorității membrilor din cabinetul de miniștri, care în anumite situații concrete poate să ducă la gafe și greșeli în acțiunile promovate de guvern.

T.: Ca și în cazul celorlalte Guverne, Guvernul Sandu a început cu demiteri în lanț. În opinia dvs., vor reuși să identifice persoane profesioniste, transparente și necorupte pentru schimbări sau, din nou, numirile se fac pe criterii politice?

I.T.: La prima etapă, Guvernul Sandu trebuie să ajungă la normalitate, care constă în depolitizarea și departidizarea instituțiilor statului, sau cu alte cuvinte la depersonalizarea lor, rămasă moștenire de la guvernarea PDM. După abdicarea democraților, urmărim o serie de demisii și demiteri ale exponenților fostei guvernări, aleși pe criterii personale și politice, nu pe cele instituțional-profesionale. Este foarte important, chiar vital, pentru succesul noii guvernări în realizarea dezoligarhizării, ca în fruntea instituțiilor statului să vină persoane competente și profesioniste, al căror scop este asigurarea funcționalității acestora reieșind din logica instituțională, dar nu ghidându-se de interesele personale, de partid sau de grup. Adică, să nu se producă o înlocuire a oamenilor lui P cu oamenii lui D, N sau S, dar în sistem să vină oameni interesați de buna funcționare a instituțiilor satului. Este necesar de creat acea memorie instituțională care pe viitor va permite funcționalitatea instituțiilor indiferent de persoana politică care este în fruntea lor. Acest proces de purificare a instituțiilor statului de persoanele compromise va fi dificil și contradictoriu și nici într-un caz unul rectiliniu. Depersonalizarea Procuraturii Generale reprezintă treapta superioară, cea mai dificil de realizat în acest proces. Făcând analogie cu România, dacă se va reuși ajungerea la o Procuratură Generală funcțională, neinfluențată de interese personale și politice, atunci există șanse de eliberare a instituțiilor statului de imixtiunile politicului. Dacă nu – reușita procesului de dezoligarhizare va rămâne în zona ipoteticului.

T.: Ce priorități ar trebui să aibă coaliția PSRM-ACUM pentru a realiza obiectivele stabilite?

I.T.: Funcționalitatea instituțiilor statului trebuie să fie prioritatea de bază a coaliției majoritare PSRM-Blocul „ACUM”. Cum am menționat anterior, pentru aceasta trebuie să se realizeze dezoligarhizarea, ceea ce în esență înseamnă depersonalizarea lor. O altă prioritatea a noii guvernări este tăierea rentelor, sau așa-numitelor scheme, care nu permit dezvoltarea economiei și a agenților economici de bună credință. De la aceste scheme, economic au de profitat doar cei în a căror buzunare se duc aceste rente. Pentru aceasta este nevoie de demonopolizarea și lichidarea oligopolurilor existente în diferite domenii ale economiei. Noua guvernare ar trebui să învețe din experiența Guvernelor Filat din perioada 2009-2010, mai exact din nereușita acelor executive. Pentru a reuși, coaliția majoritară trebuie să implementeze Acordul de Asociere cu toate componentele sale. Odată cu implementarea reală a Acordului de Asociere, dar nu mimarea implementării lui, care în multe cazuri se reduce la transpunerea lui în legislația națională a actelor europene, multe dintre problemele existente în Republica Moldova vor fi rezolvate în folosul cetățenilor, iar instituțiile statului vor deveni funcționale.

T.: Cum credeți că va evolua situația politică în continuare?

I.T.: Este una imprevizibilă. Nu cred că poate să riște cineva și să se hazardeze în pronosticuri. În societate există multă incertitudine privind durata acestei guvernări din cauza acestei alianțe atipice și eterogene dintre PSRM și Blocul „ACUM”. Nu aș fi sigur că veți primi un răspuns cert la această întrebare chiar și din partea celora din PSRM, PPDA și PAS. Această guvernare are drept scop major, în mod urgent, să elibereze instituțiile statului. Coaliția majoritară trebuie să-și vadă de treabă realizând cele propuse, pas cu pas trecând peste eventualele obstacole, cum ar fi alegerile locale și prezidențiale, dar și altele. Pentru cetățeni, arhi-importante vor fi condițiile instituționale în care se va afla Republica Moldova la finalitatea acestei coaliții parlamentare. Dacă instituțiile statului vor deveni funcționale, atunci există șanse pentru democratizarea și dezvoltarea societății moldovenești, dacă nu – Republica Moldova va perpetua exact în același mod, poate chiar mai rău, cum a făcut-o în perioada 2009-2019.

T.: Vă mulțumim.

Andriana Cheptine