„După alegeri, circa 10 formațiuni politice s-au așezat la masa de discuții și au încercat să ajungă la un numitor comun privind activitățile din continuare, inclusiv și participarea în eventualele alegeri parlamentare anticipate. Deși din start aceste discuții păreau destul de promițătoare, ulterior s-a creat impresia că undeva a intervenit un blocaj, despre care partidele vizate se tem să vorbească pentru a nu dăuna cauzei comune. Astfel, se pare că lucrurile au ajuns într-un punct mort, iar posibilele urmări pot fi destul de nefaste pentru unioniști”, scrie Dumitru Spătaru, într-o nouă analiză politică.

Potrivit lui, „acum partidele unioniste trebuie să ia o decizie de principiu referitor la ce fac în continuare: conștientizând că există anumite blocaje, se prefac că totul e bine, pentru a nu dezamăgi electoratul unionist că din nou nu au capacitatea de a trece peste anumite probleme (în acest caz, situația în tabăra unionistă nu are cum să se schimbe, inclusiv și în perspectiva anticipatelor); recunosc că au apărut blocaje și, cu riscul de a pierde din potențialii parteneri, încearcă să deblocheze procesul, propunând soluții concrete (în acest caz e posibil să se ajungă și la careva formule care să inspire optimism în perspectiva anticipatelor)”.

„Există și o a treia cale: unul din partide (vechi sau nou) să se detașeze de restul celor ce se declară unioniști și, elaborând o agendă proprie, să înceapă promovarea activă a acesteia, pentru a „ajunge” la cât mai mulți alegători unioniști și a încerca se le câștige simpatia”, notează el.

În opinia sa, „dacă nu se va merge pe calea doi sau trei, atunci la sigur, chiar și dacă se vor organiza alegeri parlamentare anticipate, nici în viitorul Parlament nu vom avea nici un partid unionist”.

Notă: Varianta integrală a analizei politice poate fi accesată la acest link.

Cristina Pendea