În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul politolog, Angela Colațchi a vorbit despre atmosfera preelectorală din RM, pe cât de active i se par partidele din punct de vedere al prezenței în teritorii, dacă trecerea la sistemul mixt ar putea diminua importanța factorului geopolitic în alegerile parlamentare, pe cât de grea va fi campania electorală, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Cum vi se pare atmosfera preelectorală din RM. Putem face careva concluzii privind modul de pregătire a partidelor de alegeri?

A.C.: Din păcate, aici nu-i nimic nou sub soare. La noi, în ultimul timp mai des, atmosfera este complicată, anevoioasă și am așa o presimțire că trebuie să ne așteptăm la diferite surprize însă nu întotdeauna plăcute. Mă refer la aceea că totuși trecerea la sistemul mixt este una inoportună pentru actuala etapă de dezvoltare a societății noastre. Nemaivorbind de multe alte lucruri care urmau să fie împlinite în timpul ciclului politic din acești 4 ani, dar nu s-au realizat. Au fost acumulate foarte multe probleme nesoluționate, s-a acumulat foarte mult antagonism între putere și cei care sunt în afara puterii, antagonism între partide politice, dar și dintre alegători și cei care vor să preia puterea.

T.: Pe cât de active vi se par partidele din punct de vedere al prezenței în teritorii?

A.C.: Evident că partidele care au mai multe pârghii oferite de funcțiile de stat, mă refer la PDM, care deține majoritatea și PSRM, care își are reprezentantul în calitate de Președintele țării. Ei sunt destul de activi. Din partidele extraparlamentare mai activi sunt PAS și Platforma DA. Ceilalți deocamdată fac impresia că mai așteaptă. Apropo, parțial vedem că pe alocuri sunt activi și cei care au mai rămas de la PN, dar și Partidul Șor face foarte mult acum, întreprinde diferite acțiuni, organizează diferite manifestații. Iată aceștia par să fie cei mai activi.

T.: Chiar dacă numai PSRM și-a anunțat candidați în circumscripții uninominale, se zice că marea majoritate a partidelor importante deja știu cine îi va reprezenta în circumscripții. Din punct de vedere al potențialului uman, ce partid credeți că va avea cea mai valoroase ofertă?

A.C.: Din punctul meu de vedere, nu ar fi corect. Vom putea vorbi despre materia umană, atunci când vom vedea candidații. Spre exemplu, să fiu eu într-un partid, fie PD, PSRM, PAS, PDA, evident că aș încerca în circumscripția uninominală să identific acele personalități care sunt autoritate pentru locuitorii din circumscripția respectivă, adică au șanse și potențial electibil înalt. Iată aici deja apare o chestie, în ce măsură această personalitate, dacă ea este politic neangajată și într-adevăr independentă, va da curs invitației unui partid sau altuia, chiar și dacă nu se regăsește în acest partid, va merge la acest compromis sau nu. De aceea, noi cu dvs. acum trebuie să avem un pic de răbdare și să vedem care vor fi aceste personalități. La prima vedere, clar că acei care acum controlează, cei care sunt la putere, s-ar părea că ar avea mai multe posibilități. Depinde și de aceea ce spunem noi că e integritate, verticală internă, morală internă.

T.: Trecerea la sistemul mixt ar putea diminua importanța factorului geopolitic în alegerile parlamentare?

A.C.: Nu. Aici legătură directă nu este. Noi, RM, încă mult timp vom fi supuși acestui clivaj geopolitic. Asta este o particularitate a noastră, a felului nostru de a fi. De aceea, cu sistem proporțional, sistem majoritar, chiar și încercând să combinăm acest lucru, acest clivaj mult timp ne va determina, din păcate. Sunt nevoită să spun acest lucru, dar asta ne caracterizează.

T.: În genere, care credeți că va fi polarizarea de bază în aceste alegeri: europeniști – euroasiați; stataliști – unioniști; oligarhi- antioliagarhi etc.?

A.C.: Va predomina (de fapt, niște semne de acest fel sunt) clivajul acesta geopolitic est-vest, integrare europeană – integrare euriasiatică. Chiar și dacă unii actori, cum ar fi PDM, s-ar părea că un pic încearcă să schimbe accentele vectorului punând accent pe Moldova, dar Moldova europeană, oricum est-vest va fi, chestia aceasta va rămâne în vigoare. Partidele extraparlamentare, cei care dețin un potențial electoral înalt – PAS și Platforma DA, evident că ei pun accent, au încercat și s-au promovat în toată această perioadă pe lozinci antioligarhice, anticorupție. Deci, va fi foarte important să vedem în ce măsură ei vor putea să formuleze o lozincă, idee care ar putea să-i mobilizeze pe moldoveni. Lozincile unioniste sunt prerogativa partidelor unioniste care sunt mai multe la număr, însă iată din nou au demonstrat că nu sunt capabile deocamdată să facă un front comun. Încă mai este timp, dar semnale de acest gen sunt prea puține.

T.: Cât de grea, în opinia Dvs., va fi actuala campanie electorală și care credeți că vor fi principalele ei caracteristici?

A.C.: Campania va fi grea, pornind chiar și de la momentul acesta pur tehnic – noi demult nu am avut scrutine parlamentare cu elemente a sistemului majoritar. Va fi grea pentru că în societate există un sentiment de apatie și va fi destul de greu să mobilizezi electoratul. Nu în zadar PDM a venit cu ideea petrecerii în ziua alegerilor și a referendumului consultativ la care au scos o serie de chestiuni destul de controversate, însă care pot mobiliza oamenii. La prima vedere, par a fi destul de atractive: micșorarea numărului deputaților, revocarea, însă lucrul acesta se face ca să ai niște idei care ar putea mobiliza și ar putea face ca oamenii să iasă la alegeri.

Totodată, dacă suntem atenți și privim prevederile Codului Electoral modificat, este scoasă marja prezenței la vot. Poate câștiga orișicare candidat cu un număr relativ mai mare decât concurenții săi în circumscripția uninominală. Aici este o chestie, la politologi este așa o noțiune de „prag de legitimitate”. Candidatul, instituția politică, ca să se bucure de deplină legitimitate, ar trebui să fie susținut cel puțin de 30% dintr-un masiv întreg. În situația în care noi scoatem prezența la vot, teoretic poate câștiga cu un 20%, unul în raport cu ceilalți, care vor avea 15%-18% etc. Deci, eu convențional am transformat chestia aceasta, ca să fie mai clar. Da acest deputat devine legitim la putere, aflarea lui va fi legitimă, dar în ceea ce privește legitimitatea acestuia, ea este supusă unor mari semne de întrebare. Acest deputat nu are susținerea celorlalți care sunt mult mai mulți decât cei care l-au susținut. Apare problema suprareprezentării. Partidele care de fapt câștigă cu puțin în fiecare circumscripție, ei în raport cu ceilalți nu sunt atât de susținuți. Atunci apar ideile acestea, dar de ce să nu încercăm noi totuși să le propunem electoratului niște idee destul de atractive, dar populiste din start, precum micșorarea numărului de deputați etc. și posibil, atunci ei vor veni mai masiv la vot.

O altă problemă este că va fi o încercare destul de serioasă pentru CEC ca în aceste alegeri, chiar și din perspectiva procedurilor tehnice, să meargă totul bine. Experiență mai puțin este, nemaivorbind de această atmosferă de neîncredere care deja este în raport cu scrutinul parlamentar din februarie 2019. Trebuie să ținem cont și de ceea ce s-a întâmplat la alegerile Primarului general al mun. Chișinău, atunci când rezultatele au fost anulate.

În ansamblu, toate aceste elemente ne fac ca să credem despre viitoarele alegeri că vor fi într-o atmosferă complicată și din punct de vedere al mediului, și al atitudinilor, dar și tehnic.

T.: În ce măsură credeți că va fi utilizat în această campanie PR-ul negru?

A.C.: În genere, noțiunea de PR negru este destul de relativă, dar, mă rog, în situația când e neîncredere totală, trebuie să ne așteptăm că vor fi utilizate tehnologii care se vor afla la limita bunului simț. Ba mai mult, nu exclud și sub limita acestuia. Uitați-vă, pe ultima sută de metri se iau decizii, se introduc modificări în Codul electoral, mă refer la anularea Zilei tăcerii, care interzicea agitația electorală în ajunul zilei votării. În opinia mea, este o decizie destul de cinică, pentru că, cu câteva luni înainte de asta, anume din acest considerente au fost anulate rezultatele scrutinului local pentru Primăria mun. Chișinău și Andrei Năstase nu a devenit primar. Deci, să ne așteptăm la chestiile acestea, din păcate ele se reproduc din scrutin în scrutin la noi.

T.: În ce măsură putem crede sondajelor care se fac?

A.C.: Este un criteriu care pentru mine este destul de vorbitor, este serios. Dacă vă aduceți aminte, a fost o perioadă când în scrutine se apela la exit-poluri. Da, ultimul a fost foarte nereușit, dar, totuși, petrecerea analizei la ieșirea de la vot este un criteriu a democratizării societății. Dacă aceste cercetări sunt bine organizate, repet încă odată cel din 2010 a fost foarte prost organizat, asta nu înseamnă că nu trebuie să revenim la această practică. O lume întreagă o face. Deci, eu sunt curioasă să vedem dacă vor fi organizate aceste exit-poluri în scrutinul din februarie 2019 sau nu. De aceea, noi trebuie să fim foarte atenți la rezultatele barometrelor de opinie publică, la rezultatele care vor fi publicate. De crezut nu trebuie, noi credem în Dumnezeu, însă o doză de încredere care se va baza pe analiză, comparație a datelor, pe includerea noastră, a publicului și consumatorilor  de această informație, trebuie să o avem. Și atunci se va observa ce într-adevăr este credibil şi ce nu este. Lucrurile trebuie privite în desfășurare, dinamică, dar și ca tendință.

T.: Vă mulțumim.

Andriana Cheptine