În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Premierul Pavel Filip s-a referit la preconizata sa participare la ședința Consiliului de Asociere UE-RM, la prima tranșă din asistența macro-financiară din partea UE, la subiectul conflictului transnistrean și relația tensionată cu Federația Rusă, etc..

T: Domnule Prim-ministru, urmează să mergeți la Bruxelles în vederea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova. Ce mesaj aveți pentru oficialii europeni cu care vă veți întâlni?

P.F.: Ca şi cu ocaziile precedente, mergem pentru a arăta cu rezultate angajamentul nostru european și pentru a vedea cum putem avansa în implementarea Acordului de Asociere și în accelerarea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Într-un an important pentru țara noastră, avem nevoie de toată susținerea de la Bruxelles pentru a stabiliza parcursul european și a mobiliza cât mai mulți cetățeni în favoarea proiectului de țară. De exemplu, partenerii UE pot media un acord politic între forțele pro-europene post-2019 și ar fi foarte bine dacă ar face un apel la responsabilitate. În plus, suntem preocupați de cum putem securiza spațiul informaţional  național pentru a nu deveni victimă a unor atacuri în preajma alegerilor parlamentare, iar expertiza UE poate fi foarte utilă. Un alt subiect foarte important ține de asistenţa europeană, de plusul de încredere și investiții pe care ea îl poate aduce.

T: Va primi Moldova prima tranșă din asistența macro-financiară din partea UE? Care este stadiul realizării angajamentelor asumate de către Guvern? Cum reușiți să depășiți unele semne de neîncredere care au venit din partea principalului grup politic din Parlamentul European?

P.F.: Suntem încrezători că prima tranșă din asistența macrofinanciară în mărime de 30 milioane de euro va fi aprobată în perioada apropiată. Reacțiile pe care le primim sunt unele pozitive şi acest fapt ne bucură. La moment, UE evaluează informaţiile prezentate de autorităţile noastre privind îndeplinirea condiţionalităţilor pentru această primă tranşă. Toate deciziile necesare au fost aprobate, ne rămân doar câteva măsuri tehnice de implementare.

Mai mult, prin schimbările pe care le-am făcut și prin rolul decisiv pe care l-am acordat Ministerului de Finanțe în coordonarea asistenţei externe, ne-am asigurat că banii vor fi mai bine cheltuiți, că vor produce mai mult impact în economie. Așa putem nu doar menține creșterea economică de 4,5% de anul trecut, dar putem să avansăm și mai mult, să aducem beneficii fiecărui cetățean.

Eu spun că Guvernul a muncit cu seriozitate pentru a îndeplini condiționalitățile pe care le-am stabilit în comun cu partenerii europeni. Putem discuta cu proiectele în față și putem lua fiecare punct în parte, pentru că am impus o anumită disciplină și un anumit nivel de performanță la nivelul Cabinetului. Așa cum știți, mie îmi plac termenele clare și obiectivele precise, nu disputele politice, așa că am salutat atunci când am avut cele 28 de reforme, care se referă la guvernarea sectorului public, la lupta împotriva corupției și a spălării banilor, la sectorul energetic, mediul de afaceri sau sectorul financiar. Știu că tot timpul avem „prieteni” la Chișinău care ne creează greutăți la Bruxelles, uitând că ei nu fac rău PDM-ului sau Guvernului, ci – țării și cetățenilor. Dar, ca de fiecare dată, suntem gata să ne întâlnim cu toți cei interesați de Moldova și să explicăm ce am făcut și care este foaia de parcurs pentru următoarele luni.

T: Ce ne puteți spune despre subiectul conflictului transnistrean și despre relația tensionată cu Federația Rusă? Care sunt ultimele evoluții relevante pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru statutul regional și internațional al țării noastre?

P.F.: Am avut recent o reuniune a Comisiei pentru reintegrarea țării, în care am discutat despre stadiul actual al procesului de soluționare a conflictului transnistrean și despre planul de acțiuni pe care îl avem pentru acest an. În primul rând, vreau să ne concentrăm pe ducerea la îndeplinire a deciziilor pe care le-am semnat anul trecut – deschiderea podului Gura Bâcului-Bâcioc, soluționarea problemelor școlilor din stânga Nistrului cu predare în grafia latină, apostilarea actelor de studii emise în regiunea transnistreană, deblocarea accesului fermierilor la terenurile agricole și interacțiunea în domeniul telecomunicațiilor. Toți cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie în atenția Guvernului, să se bucure de drepturile pe care le au și exact în acest spirit acționăm. De altfel, anul trecut proiecte în valoare de 15 milioane de lei au fost finanțate de către Guvern, iar, începând cu 2015, mai ales prin susținerea UE, 45 milioane de euro au mers prin investiții în regiunea transnistreană. În al doilea rând, mă bucur că, prin dialogul cu partea ucrainiană, este pentru prima dată în 25 de ani când efectuăm în comun controlul vamal la frontieră, inclusiv pe segmentul transnistrean. În al treilea rând, avem încredere în dialogul în formatul 5+2 și în susținerea partenerilor noștri că vom putea ajunge la soluția reintegrării țării, ceea ce presupune un statut special pentru regiunea transnistreană, bazat  pe normele de drept internațional, respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Cât despre dialogul cu partea rusă, noi susținem normalizarea relației bilaterale prin intensificarea contactelor diplomatice și a schimburilor economice și comerciale; ultimele acțiuni ale Ministerului de Externe o demonstrează. Succesul depinde de buna-credință a părții ruse și de acțiunile pe care le va întreprinde. Retragerea trupelor rusești și a muniției din Transnistria nu este un moft pentru noi, ci – un gest firesc pentru o țară suverană; la fel, nu putem accepta hărțuirea diplomaților și a liderilor noștri politici cu false acuzații. Ne dorim ca partea rusească să se abțină de la implicare în alegerile parlamentare din această toamnă. Putem rezolva problemele din relația bilaterală, dar încrederea se poate construi doar cu semnale ferme și credibile, nu cu amenințări și lipsă de respect.

T: Sunteți un susținător al integrării europene, dar alegerile parlamentare sunt un test pentru orientarea europeană a țării. Ce aveți în plan pentru ca eforturile pe care le-ați făcut să nu devină istorie? 

P.F.: Cred în modificarea Constituției pentru a face gestul politic esențial de a introduce în Legea fundamentală direcția europeană a țării. Este un semnal pentru cetățenii noștri, o validare a ceea ce își dorește majoritatea populației, dar și un mesaj ferm transmis către UE. Voința și viziunea politică pot, în acest an și în anii următori, duce Moldova în Europa. Dacă suntem consecvenți și serioși, avem numai de câștigat. Dincolo de ceea ce fac politicienii, este important ca glasul cetățenilor să se audă și mai puternic, atât în societatea civilă, cât și la urne. Alegerile parlamentare vor fi un referendum pentru Europa și pentru democrație, este bine ca toți aceia care privesc cu încredere și speranță către Vest să-și exprime opțiunea, să nu permită nicio ambiguitate și să nu dea prilejul președintelui Dodon și armatei sale teleghidate dinspre răsărit să ne râdă în față după alegeri și să ne anunțe întoarcerea la 180 de grade a direcției politicii noastre externe. În ceea ce mă privește, voi continua să dau motive cetățenilor să îmbrățișeze integrarea europeană. Suntem deja o majoritate, dar această majoritate trebuie consolidată și cultivată. Iar politici bine gândite și cu efect direct în viața de zi cu zi pot face diferența între majoritate timidă și una super-mobilizată. Reformele anunțate pentru acest an și proiectele pe care le vom implementa, unele cu sprijin financiar european, au exact acest obiectiv: mai multă mobilizare, mai multă încredere, o Moldovă care reușește în Europa.

T: Mai multe proiecte au fost anunțate de la începutul anului de către Guvern – Drumuri bune pentru Moldova, Prima Casă, Serviciul 112, vizite în teritoriu ale responsabililor guvernamentali. Sunt acestea proiecte bine fundamentate sau doar artificii pre-electorale? 

P.F.: Toate proiectele despre care vorbiți sunt proiecte la care se lucrează de mult timp și arată abordarea inovativă și smart a guvernării. Am reușit să venim cu serviciul 112 cu nouă luni înainte de termenul-limită, este un serviciu foarte complex și le mulțumesc celor care au fost implicați, pentru că va salva foarte multe vieți. Drumuri bune pentru Moldova înseamnă o investiție de 1,6 miliarde de lei în reabilitare a 1200 km de drumuri locale în peste 1200 de localități; am cerut deja urgentarea procedurilor, pentru că vreau să semnăm în timpul cel mai scurt contractele și să ne apucăm de muncă. Elevii au nevoie de drumuri bune către școală, investitorii vor infrastructură decentă înainte de a deschide o fabrică sau un punct de lucru. În plus, avem aproape un miliard de lei pentru reabilitarea drumurilor naționale, o altă măsură menită să îmbunătățească starea infrastructurii rutiere din Republica Moldova. Programul Prima Casă este inspirat din programul de succes din România, vrem să îi ajutăm pe tineri să-și cumpere o casă în condiții avantajoase, vrem să le dăm cât mai multe motive să rămână în țară și să contribuie la transformarea și dezvoltarea comunităților din care fac parte. Dacă unii preferă să se uite la partea politică, e treaba lor, eu privesc către necesitățile localităților în care merg pentru a discuta cu oamenii și a vedea cum putem face mai mult și mai bine. Vreau să îi văd pe colegii mei mai mult în mijlocul oamenilor, știu că sunt proiecte majore pe care le au în lucru, dar până la urmă nimic nu e mai important decât să meargă și să explice de ce iau o decizie și nu alta.

Ce mă bucură este creșterea economică, veniturile la buget în primul trimestru sunt cu 20% peste cele din perioada similară din 2017. Datorită creșterii veniturilor la buget, Executivul a reușit realizarea anticipată a tuturor etapelor de recalculare a pensiilor. De la 1 aprilie, peste 700 de mii de pensionari au pensii cu 6,6% mai mari. Pensia medie pentru limita de vârstă, de exemplu, a crescut de la 1301 lei la 1 ianuarie 2017, până la 1556 lei, la 1 aprilie anul acesta, ceea ce înseamnă o creștere de 20%. Suplimentar, crește și venitul lunar minim garantat, indicator în funcție de care se stabilește și pensia minimă. Astfel, în 2018 pensia minimă va fi de 1025 de lei, față de 961, cât este acum. De această majorare vor beneficia aproape 120 de mii de pensionari. În același timp, datorită creșterii acestui indicator, peste 50 de mii de familii din țară care au venituri mai mici de 1025 de lei vor primi ajutor social de 900 de lei pe lună, iar 170 de mii de familii (vorbim de 300 de mii de persoane) vor primi ajutor pentru perioada rece a anului de 315 lei lunar. Salariile lunare de funcție ale angajaților instituțiilor medicale publice au fost și ele indexate cu 4,1% de la 1 aprilie. În plus, am stabilit și că 2600 de copii rămași fără ocrotire părintească vor primi zilnic indemnizații de la stat.

O guvernare eficientă înseamnă venituri mai mari pentru cetățeni. Guvernăm pentru oameni, nu în abstract, iar acest lucru va continua să ghideze activitatea noastră. Cifrele arată că Moldova este pe drumul cel bun, trebuie doar să nu stricăm ce s-a construit cu atâta muncă.

T: În aproximativ jumătate de an vom avea alegeri parlamentare și un nou Guvern. Chiar dacă nu este acum momentul bilanțului, vreau să ne spuneți care sunt cele mai importante lucruri pe care le aveți de spus cetățenilor Republicii Moldova despre activitatea Cabinetului post-ianuarie 2016.

P.F.: Stabilitate, dezvoltare, transformare. În mai puțin de doi ani și jumătate, am arătat că Moldova poate reuși. Am restabilit relația cu partenerii externi ai țări și am reconfirmat angajamentul pentru integrarea europeană. Avem o relație de succes, bazată pe încredere și rezultate, cu Bruxelles-ul; finanțarea europeană ne-a permis să reluăm investițiile și să generăm încredere și în rândul mediului de business străin, care a văzut că are sens să investească în Republica Moldova. Relația cu FMI merge foarte bine  – economia noastră este pe baze mult mai sănătoase, am restructurat și însănătoșit sectorul bancar, care acum este gata pentru investiții, precum cea pe care a făcut-o Banca Transilvania. În plan intern, am generat în fiecare an creștere economică și am căutat o distribuire echitabilă a beneficiilor creșterii economice. Am crescut salariul minim, am crescut salariul mediu, am crescut salariile în mediul public, începând cu educația și sănătatea, am indexat pensiile și ajutoarele sociale și am ieftinit medicamentele. Investitorii și mediul de afaceri au parte de mai puțină birocrație, am redus numărul instituțiilor de control și al actelor permisive și, în general, am fost un partener onest pentru cei care creează locuri de muncă și plus valoare. Parcurile industriale și facilitățile din zona IT au demonstrat care este potențialul de creștere al Republicii Moldova în zona de inovații și tehnologii. Numărul de locuri de muncă este în creștere, la fel investițiile private și încrederea populației în guvernare. În același timp, am mers până la capăt cu reforme esențiale precum cea a pensiilor, a administrației publice centrale, începând cu Guvernul, a justiției pentru a reduce corupția și a consolida statul de drept. Am acționat solidar și cu responsabilitate, așa cum am făcut-o și în soluționarea problemei transnistrene, unde am înregistrat progrese care păreau imposibile înainte de 2016. Aș putea să vorbesc mai mult despre ultimii doi ani și jumătate, dar trebuie să rămânem modești și cu picioarele pe pământ, pentru că multe mai sunt de făcut și prea mulți cetățeni încă se chinuie să aibă o viață decentă. Măsura performanței la guvernare o vom da în ultimele șase luni de mandat, când vrem să arătăm încă o dată că avem o mentalitate europeană și că suntem cel mai european Guvern pe care l-a avut țara după 2009.

T: Ce așteptări aveți de la perioada electorală care, vrând-nevrând, va demara în perioada următoare. Cum va afecta acest lucru activitatea Guvernului și procesul de reforme și integrare europeană?

P.F.: În momentul în care am devenit Prim-ministru erau mii, unii zic peste zece mii de oameni, în stradă. Am înțeles mesajul, dar ne-am văzut de treabă și, pas cu pas, am adus țara pe plus la toți indicatorii economici și sociali care contează pentru populație. Așa că nu avem de ce să ne speriem de zgomotul campaniei electorale. Noi lucrăm bine sub presiune, am demonstrat-o când țara era aproape de marginea prăpastiei. Până în ultima zi de mandat acest Guvern va face munca grea a guvernării, va implementa Acordul de Asociere și va schimba în bine mersul vieții în țara noastră. Speranța mea este că va exista responsabilitate și că, măcar în ceasul al doisprezecelea, se va degaja o majoritate pro-reformistă și pro-europeană. Avem un plan stabilit prin acordul cu UE, acesta nu are de ce să fie subiect de discuție, trebuie doar să găsim încredere și să continuăm transformarea radicală a țării noastre pe care, alături de colegi, am demarat-o începând cu 2016. Sunt optimist și cred că cetățenii noștri îi vor aduce împreună pe politicienii de bună-credință ai acestei țări.

Cristina Gurez