În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul analist politic, Anatol Țăranu a vorbit despre Mişcarea Civică Europeană, despre necesitatea unui candidat unic proeuropean la Primăria capitalei, susținut de un bloc electoral larg al forțelor proeuropene la alegerile parlamentare, cum vede viitorul politic al forțelor proeuropene în Moldova, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Mişcarea Civică Europeană a fost creată acum 3 luni. Ce ați reușit în această perioadă?

A.Ț.: Mişcarea Civică Europeană a fost lansată oficial pe data de 14 decembrie 2017, prin publicarea manifestului politic. Manifestul poartă semnăturile a 77 de personalități bine cunoscute în societatea moldovenească, profund îngrijorați de perspectiva năruirii vectorului european al RM.  Ideea principală a acestui document rezidă în necesitatea de a crea o platformă de dialog al forțelor politice din opoziția proeuropeană, cu participarea activă a societății civile, simpatizanților ideii europeniste pentru RM. Mișcarea  a fost creată având ca țintă alegerile parlamentare din 2018. O analiză sumară demonstrează dezamăgirea profundă a segmentului electoral proeuropean privind guvernarea deseori păguboasă a partidelor politice după 2009 încoace. Pe acest fundal electoratul proeuropean este debusolat, dezamăgit de o clasă politică coruptă și mincinoasă. Iar pe de altă parte, antieuropenii sunt entuziasmați și stimulați de victoria lui Dodon la alegerile președintelui republicii și deja savurează succesul la viitoarele alegeri parlamentare. În aceste condiții există pericol real că o bună parte a proeuropenilor  se vor precipita în  zona absenteismului electoral, ceea ce va duce la pierderea alegerilor parlamentare pentru partida proeuropeană, cu consecințe foarte grave pentru RM. După părerea Mișcării civice deficitul de încredere în partide politice poate fi compensat prin stimularea activismului civic al proeuropenilor.

Este nevoie de a crea în societate un puternic curent de opinie în favoarea ideii victoriei la alegeri a proeuropenilor. Însă acest efect poate fi atins doar dacă cetățeanul simplu v-a fi încrezut că părerea lui contează. Anume de aici provine propunerea noastră de a merge în alegeri nu cu o listă de partid, ci cu  o listă națională comună, formată prin participarea activă a societății civile și care ar urma să garanteze câștigul partidei proeuropene la următoarele alegeri. După părerea noastră, dacă nu ne va reuși să creăm această platformă comună și listă națională comună, pierderea alegerilor și schimbarea vectorului de dezvoltare de la cel proeuropean la cel euro-asiatic, va deveni iminentă. Deci, Mișcarea a fost creată cu scopul de a contribui la formarea condițiilor pentru victoria electorală în 2018 a forțelor proeuropene.

T.: Unul din scopurile declarate ale Mișcării este consolidarea forțelor proeuropene. În ce măsură credeți că e realizabil acest obiectiv?

A.Ț.: Noi înțelegem cât de greu este să depășești divergentele și interesele înguste de partid, dar noi suntem de părerea că acest lucru nu este imposibil. De acum venim cu un mesaj foarte clar pentru toate forțele politice, dar și pentru societatea civilă, să ne coagulăm eforturile.  Doar într-o asemenea formulă putem să câștigăm alegerile. Limitarea doar la jocul de partid este insuficientă pentru victorie la această etapă. Este nevoie ca mesajul electoral să fie formulat nu numai de partide, dar și de reprezentanții societății civile.

T.: Ce părere aveți despre necesitatea unui candidat unic proeuropean la Primăria capitalei și pe cât de posibil vi se pare acest lucru?

A.Ț.: Masa rotundă (din 21 martie 2018 – n.r.) este prima manifestare mare a Mișcării Civice Europene și se face anume cu gândul de a ținti data de 20 mai, alegerile în mun. Chișinău și nu doar. Desigur, alegerile din Chișinău sunt de importanță vitală pentru viitoarele alegeri parlamentare pentru că vor servi ca o trambulină, o încercare de model de mobilizare  a forțelor proeuropene în ajunul alegerilor parlamentare. Ne întâlnim într-o componenţă covârșitoare a partidelor proeuropene din opoziție, dar și a reprezentanților notorii ai societății civile care susțin această idee. Masa rotundă este o primă încercare a de a crea această platformă de dialog care ne-ar permite până la urmă să obținem un rezultat pentru unificarea forțelor și pentru determinarea unui candidat care ar avea șanse reale să câștige alegerile în Chișinău.

T.: Cum calificați relațiile actuale dintre principale partide proeuropene?

A.Ț.: Sunt foarte complicate. Între partide de-obicei nu există relații amicale, fiecare partid își are interesele sale, chiar dacă ele se situează pe un segment politic apropiat, iar doctrinele politice sunt cumva convergente. Din acest punct de vedere, nu putem să ne așteptăm la o dragoste nețărmurită între partide politice. Totodată,  suntem convinși că raționalul și necesitatea de obține un rezultat palpabil, este unul care ar putea să determine poziția acestor partide. Să vedem cât de mature sunt forțele politice din RM și cât de mult ele pot să pună în capul mesei interesul major național în detrimentul egoismului de partid. Totodată, înțelegem că de obicei egoismul de partid prevalează.

T.: Pe cât de posibil vi se pare un bloc electoral larg al forțelor proeuropene la alegerile parlamentare?

A.Ț.: Mișcarea pentru asta și a  fost creată, pentru a  crea bloc electoral și pentru a determina partidele politice să se unească. În primul rând, încercăm să găsim o platformă comună pentru toate partidele care ar putea nu pur și simplă să găsească o înțelegere politică electorală, dar și să elaboreze un program de activitate de lungă durată împreună. Ideal ar fi ca aceste partide de pe acum să-și ia niște angajamente ca după alegerile parlamentare, intrând în Parlament, să creeze o alianță de guvernământ, în sensul cel mai bun al acestui cuvânt. Dar, dacă vor fi în opoziție, să reprezinte o singură forță de opoziție, care s-ar opune tentativelor de a schimba vectorul european al RM. Desigur, nu pot să spun de pe acum, la această etapă, dacă acest scop poate fi atins, însă un lucru pot să vă spun cu toată siguranța – membri Mișcării se vor bate din toată puterea pentru obținerea acestui obiectiv.

T.: Ce riscă forțele proeuropene dacă nu reușesc să facă front comun în alegerile parlamentare?

A.Ț.: Riscul este destul de mare. Elementele de divergență sunt foarte mari, iar sarcina noastră, a Mișcării, este să minimalizăm acele probleme care despart partidele proeuropene și invers să scoatem în prim plan ceea ce le apropie și le permite să creeze o alianță. Argumentul major este interesul național, care constă în necesitatea păstrării cursului european de dezvoltare pentru RM.

T.: Cât de posibilă vi se pare o coaliție proeuropeană de guvernare după următoarele alegeri?

A.Ț.: Iarăși, depinde de rezultatul pe care-l îl vor înregistra partidele proeuropene de opoziție în aceste alegeri. Dacă acest rezultat va fi unul foarte serios, iar noi în fond țintim câștigul alegerilor de către forțele proeuropene și suntem convinși că o asemenea șansă există, ea trebuie valorificată. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci va fi o dilemă extrem de complicată, cum își vor etala pozițiile forțele proeuropene de opoziție care vor intra în Parlament, în raport cu PDM, care și el se proclamă proeuropean. La ora actuală o asemenea alianță pare absolut imposibilă, dar în politică de obicei raționalul apare la suprafață, atunci când nu există o altă ieșire și este nevoie de a alege o soluție proastă pentru a evita soluții și mai proaste.

T.: În genere, cum vedeți viitorul politic al forțelor proeuropene în Moldova?

A.Ț.: Eu cred că în ultima instanță RM este o țară europeană și cursul de dezvoltare european aici va triumfa. Problema noastră este că derapajul de la acest curs este posibil, iar aceasta însemnă pierderea timpului, aceasta însemnă noi sacrificii din partea populației. Cu cât mai lung va fi drumul spre integrarea europeană, spre introducerea în viața de zi cu zi în RM a principiilor civilizației europene, cu atât mai greu vor trăi oamenii și cu atât mai lungă va fi această cale spre bunăstare, standarde democratice și în fond spre o calitate a vieții care este demnă de europeni. Acum, noi ne batem ca această cale să fie cât mai scurtă și să nu deviem de la cursul european, să-l continuăm, să-l amplificăm și ca el să devină nu unul doar ireversibil, dar foarte rapid și eficient.

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine