Președintele Republici Moldova, Igor Dodon susține că, țara noastră trebuie să întrețină relații de prietenie cu toţi, şi cu Vestul, și cu Estul. Totodată, potrivit lui, datele Statistice oficiale semnalează clar că economia Republicii Moldova înregistrează cea mai mare parte a valorii adăugate din comerțul exterior, cu partenerii noștri tradiționali, din Est.

Vă prezentăm analiza integrală a șefului statului, publicată pe blogul său.

„Pe parcursul a 11 luni ale anului 2017, exporturile moldoveneşti au constituit circa 2,2 miliarde dolari SUA. În acest volum, cota Uniunii Europene (UE) a fost de 66%, iar a Comunității Statelor Independente (CSI) – de 20%.

La prima vedere, livrările pe pieţele ţărilor UE le depăşesc semnificativ pe cele în CSI. Dar, la o analiză detaliată, se observă mai multe puncte interesante.

În ultimii ani, volumul reexportului (mărfurilor restituite/exportate după procesare pe teritoriul Republicii Moldova), a constituit în expresie valorică circa 500 milioane dolari SUA anual, iar ponderea lor în exporturile totale a fost mai mare de 33%, în 11 luni ale anului 2017 (acum 20 de ani, în 1997, ponderea acestora în structura exporturilor constituia doar 6 la sută).

În timp ce exporturile către CSI constituie produse de producere proprie, exporturile spre UE constituie, în volum de aproximativ 40%, reexporturi, adică exporturi de bunuri după prelucrare. Companiile străine (în unele cazuri companii transnaţionale) îşi plasează comenzile pentru prelucrarea în Moldova datorită costului relativ scăzut al lucrărilor/serviciilor de prelucrare.

În structura exporturilor – reexporturilor spre ţările UE (produselor după prelucrare), le reveni practic 90 la sută din totalul reexporturilor. Ponderea ţărilor CSI la acest capitol este mai mică de 1%.

Ponderea reexporturilor spre UE din volumul total al exporturilor constituie 36%, către România – 44% din total exporturi in aceasta tara, către Italia – 66%, către Marea Britanie – 39%.

Vom aduce un exemplu. În 11 luni ale anului 2017, exporturile de mărfuri pe grupul ”Maşini, utilaje și mecanisme; echipamente electrotehnice”, au constituit 314 milioane dolari SUA (în principal în ţările UE), iar importurile de materie primă, pe acelaşi grup de mărfuri, pentru aceeaşi perioadă (la fel, preponderent, din UE), au constituit 291 milioane dolari SUA. Este vorba in mare parte de asamblarea cablurilor electrice pentru industria constructoare de mașini a UE. Astfel, se poate presupune ca exporturile reale, pe acest grup de mărfuri, sunt cu puţin mai mari de 20 milioane dolari SUA. Exemple respective pot fi aduse cu referire la mai multe grupuri de mărfuri, acolo unde aşa-zisele exporturi spre ţările UE se dovedesc a fi, în esenţa lor, reexporturi de mărfuri după prelucrare şi procesare.

Riscul unor astfel de „procese de producție” este asociat cu faptul că, imediat cum apar dificultăți în raport cu forța de muncă ieftină (pentru Moldova astfel de cazuri fiind deja o realitate), întreprinderile de acest gen se închid și migrează în regiunile unde găsesc forţă de muncă mai accesibilă şi mai ieftină.

În ceia ce privește piețele țărilor CSI, menționez că aici, în cea mai mare parte, sunt exportate produsele autohtone, care ne oferă o valoare adăugată înaltă. Principala piaţă pentru astfel de livrări o constituie Federația Rusă, unde pe principalele poziţii comerciale, anul trecut s-a înregistrat o creştere semnificativă.

În perioada ianuarie-noiembrie 2017, comparativ cu anul 2016, exporturile de mere spre Federația Rusă au crescut de peste 2 ori, depăşind cifra de 190 mii tone (record absolut pentru ultimii 20 de ani). Exporturile de mere în UE s-au cifrat la 6,2 mii tone, mai puțin de 31 ori.

Exporturile de caise, prune și piersici către Federația Rusă, în perioada ianuarie –noiembrie 2017, au ajuns la 39 mii de tone, iar spre UE – 19 mii tone sau de 2 ori mai puţin.

Exporturile de struguri spre Rusia s-au cifrat la 40 mii de tone, iar către UE – 16 mii tone, adică de 2,5 ori mai puţin.

Volumul total al exporturilor de produse leguminoase (fără boboase) pe piaţa rusească a constituit 6,4 mii tone. Spre ţările Uniunii Europene s-a exportat ceva mai mult de 800 de tone, adică de 8 ori mai puţin.

Intensificarea exporturilor spre Federația Rusă se înregistrează și la compartimentul vinuri. După o reducere triplă a exporturilor de vinuri pe piaţa rusească, în 2014, livrările acestora au crescut: în 2015 – cu 6%, în 2016 – cu 44%, iar în 2017 – cu 12,4%.

Reiterez, noi nu ne putem permite luxul de a renunţa la careva pieţe, fiecare dolar din exporturi înseamnă locuri de muncă concrete. Totuși, este imprudent să mizăm doar pe piețele occidentale, ignorând realitatea și potențialul partenerilor estici.

Suntem datori să păstrăm și să revenim pe piețele țărilor CSI, crescând exporturile produselor noastre pe piețele occidentale, dar și pe cele din alte regiuni ale lumii”.

Andriana Cheptine