Liberalii au decis să boicoteze referendumul de demitere a Primarului capitalei, Dorin Chirtoacă, preconizat pentru 19 noiembrie, şi se bucură că şi alte partide iau decizii similare, deoarece aceasta sporeşte probabilitatea ca rezultatele plebiscitului să nu fie validate din cauza prezenţei slabe a alegătorilor la votare. În context, TRIBUNA a elaborat un clasament convenţional al cazurilor când rezultatele referendumurilor şi alegerilor nu au fost validate din cauza prezenţei slabe a alegătorilor la votare.

Pe primul loc în acest clasament este referendumul din 17 martie 1991. „În cadrul referendumului din data de 17 martie 1991 s-a pus problema păstrării URSS, urmând să fie semnat un nou tratat unional. Conducerea Moldovei a chemat la boicotarea acestui referendum. Astfel, potrivit unor date, la el ar fi participat  circa 30% dintre cetăţenii cu drept de vot. În rezultat, referendumul din RSS Moldova a fost declarat nul, întrucât la acesta nu participaseră 70% din alegători, adică majoritatea absolută a cetăţenilor cu drept de vot”, se spune în materialul citat.

Pe locul doi este referendumul din 5 septembrie 2010. „Referendumul din 5 septembrie 2010 în problema revenirii la alegerea Preşedintelui ţării de către întreg poporul nu a fost validat, deoarece doar 30,29% de cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urne de vot din minimul necesar de 1/3 de persoane înscrise în listele electorale. Referendumul a fost convocat la iniţiativa partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană, iar opoziţia comunistă a chemat cetăţenii să-l boicoteze”, notează sursa.

Notă: Varianta integrală a clasamentului poate fi accesată la acest link.

Cristina Pendea