Dacă în alţi ani alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei se bucurau de un interes anume din partea politicienilor şi presei din întreaga ţară, de această dată despre ele nu se aude practic nimic dincolo de hotarele autonomiei găgăuze. Iar explicaţia e simplă – alegerile în APG sînt eclipsate de alegerile Preşedintelui Republicii Moldova şi nu există nici o şansă ca ele să iasă din acest con de umbră. Or, dacă e să admitem că vom avea şi turul doi al alegerilor prezidenţiale, atunci scrutinul republican se va „extinde” până pe data de 13 noiembrie, iar alegerile în APG sînt fixate pentru data de 20 noiembrie. În această situaţie, întrebarea este: E bine că alegerile în APG sunt eclipsate de cele prezidenţiale sau nu e chiar bine? Anume la această întrebare voi încerca să răspund mai jos.

Reieşind din interesul politicienilor din Găgăuzia, situaţia creată este practic perfectă pentru ei. Or, fiind ocupaţi cu alegerile prezidenţiale, politicienii de la Chişinău au trecut pe un plan secund scrutinul din Găgăuzia. Toate resursele (mediatice, administrative, financiare, umane) sunt aruncate pe „frontul” prezidenţialelor, iar aceasta scoate de sub presiune scrutinul din Găgăuzia. Dacă în alţi ani în timpul scrutinelor din Găgăuzia forţele politice de la Chişinău „desantau” detaşamente întregi de diverşi specialişti la Comrat, acum acest lucru nu se întâmplă. Dacă în alţi ani , în timpul scrutinelor din Găgăuzia, auzeam despre tot felul de dosare, cel puţin până la această etapă astfel de informaţii nu au fost. Dacă în alţi ani politicienii de la Chişinău dădeau verdicte şi se implicau direct în scrutinul din Găgăuzia, până la această etapă astfel de implicări nu au fost sesizate. Într-un cuvânt, concurenţii electorali au o libertate şi un spaţiu de manevră mult mai mare decât anterior, iar alegătorii din Găgăuzia, dacă şi sunt supuşi unor „asedii electorale”, atunci doar din partea politicienilor locali, nu şi a celor din Chişinău.

Din alt punct de vedere, această neglijare de către politicienii de la Chişinău a scrutinului din Găgăuzia poate avea consecinţe nefaste în viitorul apropiat. Se ştie deja că relaţiile dintre Chişinău şi Comrat sunt departe de perfecţiune, iar toate tentativele de a stabili relaţii bune de colaborare, inclusiv pe filiera parlamentară, nu prea au dat rezultate până acum. Prin urmare, alegerile în APG erau o bună oportunitate pentru politicienii de la Chişinău de a încerca de pe acum să pună bazele unei colaborări eficiente de viitor, susţinând anumiţi candidaţi.

Nu este exclus că vom asista la o implicare mai mare a Chişinăului în turul doi (pentru că alegerile în APG au loc în baza circumscripţiilor uninominale şi, la sigur, în unele circumscripţii va fi şi turul doi), după cum nu este exclus că Chişinăul se va implica în procesul de formare a majorităţii în APG în perioada imediat de după alegeri (astfel de implicări au mai fost şi anterior). Dar va fi aceasta suficient pentru a asigura o bună conlucrare a Chişinăului cu Comratul? Nu ştiu. Vom vedea. Deocamdată, putem doar constata că alegerile în APG sunt într-un fel „camuflate”, iar acest lucru nu e chiar benefic, dacă luăm în calcul că orice scrutin trebuie să fie în atenţia opiniei publice, deoarece are tangenţă directă cu interesul public.

Dumitru Spătaru