Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS) au organizat o dezbatere publică dedicată regionalizării Republicii Moldova, unde a fost prezentat modelul „Trei Porți”, o structurare a teritoriului în trei regiuni de programare europeană.  Participanții au discutat despre necesitatea unei reforme fundamentate pe criterii europene, care să asigure o guvernare eficientă, transparență, coeziune teritorială și acces mai bun la resursele destinate dezvoltării regionale, informează TRIBUNA. 

Organizatorii au subliniat că regionalizarea nu trebuie să se limiteze la redesenarea hărții administrative, ci trebuie să prevadă competențe clare, resurse financiare adecvate și un rol real pentru autoritățile publice locale. Totodată, reforma trebuie să fie precedată de consultări ample și de o analiză a efectelor administrative, economice și sociale.

Igor Munteanu, expert IDIS „Viitorul”, a prezentat conceptul de reorganizare teritorială, structurat în trei regiuni de programare europeană: Nord-Vest, cu centrul la Bălți și aproape 856,2 mii de locuitori, cu deschidere spre Ucraina și Polonia; Metropolitană, cu centrul la Chișinău și circa 1.073,1 mii de locuitori, cu orientare spre România și UE; și Sud-Est, cu sediul inițial la Cahul și aproximativ 844,7 mii de locuitori, care ar putea valorifica oportunitățile oferite de Dunăre și Marea Neagră.

Modelul celor 3 regiuni prezentat trece pragul NUTS2 de calificare pentru regiuni europene, toate cele 3 regiuni au peste 800.000 locuitori, creând astfel baza instituțională pentru atragerea fondurilor de pre-aderare și ulterior de coeziune și rezolvă problema dezechilibrelor/sărăciei, cu statistici care intră în Eurostat, fără a crea un nivel nou de birocrație. Urmând recomandările Comisiei după „screeningul” capitolului 22, acest model concentrează capacitatea, nu o fragmentează și promovează o geografie coerentă, incluzând orașele mari în centrul regiunilor, ca motoare de creștere economică, nu le separă.

Modelul „Trei Porți” include localitățile din stânga Nistrului, cu un mecanism etapizat, compatibil cu politica de convergență anunțată de autoritățile Republicii Moldova pentru raioanele estice; cele 7 unități de pe malul stâng, cu 368,885 rezidenți înregistrați, intră ca teritorii integrate în cele 3 regiuni (Nord-Vest, Metropolitan și Sud-Est). Această abordare se pliază pe politica de reintegrare, care deja utilizează fondul de convergență pentru colectarea de taxe (TVA și accize) din 2026.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”, a evidențiat că modelul urmărește trecerea de la o dezvoltare teritorială fragmentată la una bazată pe cooperare regională, specializare economică și planificare strategică. Obiectivul este valorificarea potențialului fiecărei regiuni, reducerea disparităților teritoriale și orientarea investițiilor spre nevoile comunităților. Beneficiile estimate în privința finanțării europene și a reducerii decalajelor regionale necesită, însă, confirmare prin evaluări tehnice și economice.

Viorel Furdui, director executiv al CALM, a susținut necesitatea trecerii de la actualele structuri raionale la un model regional modern, care să răspundă mai bine cerințelor funcționale,  instituționale și financiare. Acesta a menționat că există încă întrebări privind modul de funcționare a viitoarelor structuri, compatibilitatea lor cu standardele europene și capacitatea de a atrage fonduri pentru dezvoltare. În opinia lui Viorel Furdui, o viziune complexă asupra reformei poate fi elaborată doar prin implicarea tuturor actorilor relevanți și examinarea tuturor aspectelor importante ale procesului.

Liubomir Chiriac, director executiv al IDIS „Viitorul”, a atras atenția asupra întrebărilor care persistă după prezentarea scenariului guvernamental, inclusiv privind funcționarea regiunilor, situația regiunii transnistrene și compatibilitatea modelului cu cerințele europene de finanțare, inclusiv cele asociate nivelului NUTS 2.

Alexandr Petcov, primarul municipiului Bălți, a subliniat că regionalizarea trebuie privită în contextul unei reforme mai ample a administrației publice și al relațiilor dintre autoritățile centrale și cele locale. Acesta a pledat pentru reguli clare și respectarea normelor europene asumate de Republica Moldova, avertizând că ignorarea acestor aspecte ar putea compromite reforma.

Sergiu Palihovici, director al Școlii de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova, a evidențiat necesitatea analizării configurației administrativ-teritoriale pe baza unor principii și criterii clare, fundamentate pe teorie, doctrină și practica europeană. Acesta a menționat importanța definirii unei structuri regionale intermediare și a unei repartizări coerente a competențelor, astfel încât administrarea la nivel central și regional să fie eficientă.

Iurie Muntean, reprezentant al Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, a apreciat existența mai multor inițiative privind regionalizarea, dar a atras atenția asupra complexității reformei și a impactului acesteia asupra autonomiei locale. În opinia sa, procesul ar fi trebuit să includă dezbateri mai ample și să examineze inclusiv posibilitatea organizării unor referendumuri naționale și locale, poate chiar la inițiativa opoziției parlamentare, care este absentă în acest proces.

Olesea Stamate, reprezentantă a Platformei Construim Încredere (CRED), a apreciat că viziunea IDIS „Viitorul” oferă o opțiune de organizare a planificării regionale care ține cont de integrarea teritoriilor cu statut diferit și de echilibrarea dezvoltării economice. Totodată, aceasta a criticat lipsa consultărilor și a analizelor de impact în elaborarea propunerii guvernamentale, susținând că reforma trebuie să fie construită pornind de la oameni și de la nevoile acestora.

Alexandru Flenchea, reprezentant al Inițiativei 4 Peace, a insistat asupra necesității includerii problematicii transnistrene în orice viziune privind dezvoltarea viitoare a Republicii Moldova. Acesta a precizat că, în modelul „Trei Porți”, cele trei regiuni sunt concepute ca entități de planificare, nu ca entități administrativ-teritoriale, și a evidențiat necesitatea clarificării implicațiilor constituționale și instituționale ale reformei.

Vasile Costiuc, deputat al fracțiunii parlamentare Democrația Acasă, a subliniat că o reformă de asemenea amploare trebuie să beneficieze de un consens larg. Acesta a criticat insuficiența dezbaterilor parlamentare și a documentelor de fundamentare și a pledat pentru implicarea tuturor actorilor care pot contribui la definirea unei soluții durabile, care să nu fie schimbată radical odată cu modificarea guvernării.

Dezbaterea a evidențiat atât oportunitățile asociate regionalizării, cât și întrebările care necesită clarificare înaintea adoptării unei decizii. Printre acestea se numără delimitarea și funcționarea regiunilor, repartizarea competențelor, relațiile dintre administrația centrală și cea locală, accesul la finanțare europeană, impactul asupra autonomiei locale și integrarea problematicii transnistrene în viziunea de dezvoltare a țării.