Autorităţile sunt în plin proces de perfecţionare a cadrului legislativ şi normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător. E un exerciţiu important şi necesar, dacă luăm în calcul că de la precedentul proces de acest fel au trecut deja mai bine de două decenii, iar de atunci multe lucruri s-au schimbat. Ghilotina 1 şi 2 (după cum erau numite convenţional cele două etape ale procesului de dereglementare de acum mai bine de 20 de ani) au fost ca o gură de aer pentru business, iar efectele benefice s-au resimţit mult timp. Acum, putem deduce că noua dereglementare iarăşi va oferi un suflu sesizabil dezvoltării economice.

Când fac această afirmaţie, pornesc de la cifrele ce au fost prezentate oficial şi anume că urmează să fie modificate circa 100 de acte normative, împărţite în două pachete – primul pachet va prevedea modificări/abrogări ale hotărârilor de guvern, iar cel de-al doilea – modificări legislative. În paralel, se procesează circa 80 de acte permisive pentru a vedea care pot fi excluse sau transformate în notificări sau documente de conformitate voluntară. Autorităţile examinează şi 172 de proceduri cu caracter permisiv, care au fost identificate în afara Nomenclatorului actelor permisive. În cazul acestora, urmează să se ia deciziile de rigoare.

Este bine că se examinează şi aspecte ce ţin de activitatea instituţiilor de stat cu impact direct asupra activităţilor economice. La concret, vorbim de 19 organe de control, 36 de autorităţi cu competenţe contravenţionale şi 5 organe de investigare, care pot interveni în activitatea economică. Reducerea numărului de controale şi a posibilităţilor de abuz din partea acestor organe, de asemenea, se va expune benefic asupra dezvoltării economiei.

Precedenta reformă a cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător a mers mână în mână cu alte acţiuni menite să elimine barierele existente şi să impulsioneze dezvoltarea business-ului. Atunci, liberalizarea economică (aşa a fost denumit convenţional respectivul proces) a presupus o amnistie fiscală, o amnistie a capitalurilor, noi reguli fiscale pentru profitul reinvestit etc. Deocamdată, nu e clar dacă autorităţile au în plan şi alte acţiuni – nu neapărat de genul celor menţionate mai sus, dar relevante în contextul impulsionării activităţilor economice. Vedem că se depun anumite eforturi în ceea ce ţine de întreprinderile de stat, de îmbunătăţirea administrării proprietăţii publice, de privatizarea unor obiective etc. Sunt activităţi şi preocupări importante, dar ele ţin doar de segmentul public, nu şi de cel privat. De aceea, de rând cu amplul proces de dereglementare, ar trebui să se vină şi cu alte acţiuni relevante. Or, problemele business-ului ţin nu doar de procesul de reglementare. Iar acestea ar urma să se încadreze într-un spectru larg de preocupări – de la diminuarea poverii fiscale până la diminuarea corupţiei şi abuzurilor din partea diferitor funcţionari.

Cu alte cuvinte, autorităţile au demarat un proces important, dar lucrurile trebuie privite mult mai larg, în întreaga lor complexitate. Numai atunci vom fi sigur că vom vorbi nu de o nouă gură de aer pentru business, ci de un impuls puternic dat dezvoltării economiei naţionale.

Victor Slivinschi, om de afaceri, investitor